Angela Merkel îl susţine pe Juncker pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri, pentru prima dată după alegerile europene, că susţine candidatura lui Jean-Claude Juncker, liderul Popularilor Europeni, la preşedinţia Comisiei Europene.

„Port de-acum toate discuţiile în ideea că Jean-Claude Juncker trebuie să devină preşedintele Comisiei Europene”, a declarat cancelarul, potrivit unui mesaj postat pe Twitter de către purtătorul de cuvânt Steffen Seibert, care confirmă o informaţie publicată de către agenţia germană de presă DPA.

În timp ce euroscepticii au bifat cea mai importantă reuşită de până acum la alegerile europarlamentare, Jean Claude Jucker, un pro-european sincer, va fi, cel mai probabil, noul preşedinte al Comisiei Europene. Marcat de experienţa tatălui său, forţat să lupte în uniformă nazistă, Juncker este unul dintre „arhitecţii” Tratatului Maastricht. Poreclit „Domnul Euro”, este lăudat pentru salvarea sistemului bancar european la apogeul crizei.

Jean Claude Juncker este cel mai recunoscut om în Luxembourg. Este şi normal - în ultimii 19 ani, el s-a aflat constant în funcţii de conducere în ţara cu aproximativ 500.000 de locuitori. Acum se pare că va coonduce o Uniune Europeană cu 500 de milioane de cetăţeni. 

Juncker este poreclit „Domnul Euro”. Este unul dintre „părinţii” monedei unice şi a trecut prin toate probele de foc ale zonei euro. A răzbit în faţa celor mai puternici lideri europeni, care cereau înlăturarea sa de la şefia Eurogrupului la apogeul crizei economice. Nu părea că va câştiga această luptă. Tocmai când zona euro trecea prin cea mai gravă criză, Juncker a apărut cu o performanţă bâlbâită şi capricioasă, recunoscând la începutul anului 2012 că a minţit uneori despre starea negocierilor privind deciziile luate la Bruxelles.

După ce a „supărat” atât Franţa cât şi Germania de-a lungul anilor de criză, fumătorul înrăit Juncker a realizat că înlăturarea sa este iminentă atunci când, în martie 2012, fumatul a fost interzis la toate întâlnirile Eurogrupului, notează „The Economist”.

Nici Merkel, nici David Cameron şi cu atât mai puţin fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy n-au reuşit însă să-l înlăture pe Juncker, care a fost rugat să rămână la şefia Eurogrupului atunci când i-a expirat ultimul mandat. 

„Este important să ştim cu cine avem de-a face. A fost cea mai gravă criză a Europei după Marea Depresie din anii 30, iar noi nu aveam instrumentele necesare pentru a-i face faţă, nu aveam guvernanţă economică şi, în acel context, el a trebuit să inoveze şi să găsească modalităţi de combina toate direcţiile diferite cerute de state. Iar în final a avut succes”, spune Jacques Santer, fostul preşedinte al Comisiei Europene şi apropiat al lui Juncker. 

Acum, la 59 de ani, Juncker conduce Partidul Popularilor Europeni, care a obţinut în alegerile europarlamentare de ieri cu 18 mandate în plus faţă de Socialiştii Europeni. Pentru prima dată, partidele care au candidat au avut şi câte o propunere pentru şefia Comisiei Europene. Acum, cel mai probabil, Juncker va câştiga această funcţie. 

Luxemburghezul este considerat un as în politică şi diplomaţie. Şi-a început cariera la numai 20 de ani, imediat după ce a terminat Dreptul s-a înscris în Partidul Creştin-Democrat. 

La 29 de ani era deja ministru, la 40 conducea guvernul, funcţie din care a plecat doar peste aproape 19 ani, prin depunerea mandatului. Motivul demisiei lui Juncker, în vara lui 2013, a fost un scandal de spionaj iscat în jurul serviciilor secrete luxemburgheze, despre care premierul ar fi ştiut. 

Juncker este şi unul dintre „arhitecţii” Tratatului Maastricht, fundamentul legal al monedei unice europene şi al zonei euro. Juncker este unul dintre cei mai înflăcăraţi pro-europeni, care şi-a exprimat în nenumărate rânduri dorinţa de mai multă integrare prin armonizarea cadrelor fiscale - pentru început în zona euro. Este o convingere cu rădăcini adânci, care pornesc din copilăria lui Juncker, notează jurnaliştii Euronews. 

„Experienţa tatălui său, care a fost forţat să lupte în uniformă nazistă, suferinţele îndurate de generaţia tatălui său, faptul că aceasta a fost nevoită să se supună - toate acestea au avut un impact profund asupra sa. Tatăl său i-a vorbit despre experienţa celui de-al Doilea Război Mondial şi i-a transmis dorinţa de a nu vedea istoria repetându-se pe continent”, explică pentru Euronews Henri Grethen, fost ministru luxemburghez şi prieten vechi al lui Juncker.

Platforma cu care şi-a făcut campanie pentru preşedinţia Comisiei Europene descrie o economie socială de piaţă - Juncker susţine ferm stabilirea unui salariu minim în toate ţările UE. 

Preşedintele Comisiei Europene nu are însă puterea de a impune astfel de măsuri. Iar pentru Juncker, misiunea ar putea fi îngreunată şi de relaţiile sale reci cu liderii câtorva dintre cele mai mari ţări comunitare. 

„În politică, 35 de ani înseamnă o eternitate. Sunt foarte puţine personalităţi politice în Europa şi chiar în lume - mai ales în democraţii - care au purtat povara atât de mult timp. Aşa că este normal că a devenit puţin îndărătnic”, spune Grethen. 

„Nu este omul care să încerce să facă tuturor pe plac, chiar din contră. Spune ceea ce crede şi, dacă este nevoie, este dispus chiar să renunţe la funcţii decât să cedeze în faţa colegilor”, spune Charles Goerens, europarlamentar liberal şi fost ministru în unul dintre cabinetele lui Juncker.