ANALIZĂ Revolta Europei de Sud
0Afectaţi de recesiune, de măsurile de austeritate şi de scandalurile de corupţie, italienii, bulgarii şi grecii sancţionează partidele politice tradiţionale.
La aproape un an de la alegerile din Grecia, care s-au soldat cu un blocaj politic, urmat de un nou scrutin, dar şi cu ascensiunea unor partide extremiste precum Syriza şi Zori Auri, scorurile obţinute de formaţiunile lui Silvio Berlusconi şi Beppe Grillo trebuie să-i îngrijoreze pe liderii europeni. „Populismul, zgomotul şi minciunile domnesc peste tot“, scria publicaţia germană „Süddeutsche Zeitung“, după alegerile legislative din Italia.
„Mulţi cetăţeni nu mai au încredere în stat şi în binele generalizat. Speranţele lor de reformă au fost înşelate decenii la rând. Indiferent că au votat cu stânga sau cu dreapta, italienii au avut un stat supradimensionat, corupt şi ineficient. Singurul lucru ce s-a schimbat a fost taxarea. În sensul că impozitele au crescut. Acum, nici UE nu mai este o ancoră de stabilitate, ci mai degrabă o greutate legată de picioare care trage Italia în jos. Nimeni nu a ştiut să explice oamenilor că după austeritate vine şi vindecarea, aşa că lipsa de speranţă i-a aruncat pe italieni în braţele demagogilor“, scrie „Süddeutsche Zeitung“.
RISC DE CONTAGIUNE
Şi cotidianul „Le Monde“ consideră că impasul italian este un avertisment sever adresat Europei. „În această ţară semnatară a tratatului de la Roma, în 1957, şi al cărei angajament european era tare ca cimentul, mai mult de jumătate dintre alegători au susţinut candidaţi care şi-au construit campania pe un „Nu“ adresat Europei“, au constatat jurnaliştii francezi.
Cotidianul spaniol „ABC“ se întreabă dacă succesul Mişcării 5 stele, a lui Grillo, s-ar putea întinde şi în restul Europei, mai ales în Sud: „Această irumpţie dezvăluie o patologie socială comună regiunii mediteraneene care, în marasmul politic italian, a găsit calea enunţării unei fobii antisistem. Tentativele imitative sunt uşoare în ţări care, asemeni Spaniei, trăiesc o puternică pierdere de prestigiu al elitelor“, subliniază publicaţia spaniolă.
„CARTONAŞUL ROŞU“ BULGĂRESC
În Bulgaria, oamenii au ieşit în stradă mai întâi pentru a protesta faţă de creşterea tarifelor la energie, iar revolta lor a crescut până au dat jos guvernul. Sătui şi ei de scandalurile de corupţie şi aceleaşi feţe politice au cerut schimbarea Constituţiei pentru ca societatea civilă să poată să aibă o reprezentare de 50 la sută în Parlament. Rămâne de văzut ce va ieşi din urne şi în Bulgaria după legislativele din aprilie sau mai.
Într-o postare pe blogul „Adevărul“, fostul ministru de Externe Mircea Geoană scrie că „evoluţiile din Italia şi Bulgaria arată limitele politicii de austeritate“. „Până ieri, guvernarea lui Monti era dată drept exemplu despre cum a reuşit să stabilizeze situaţia economică şi să reducă dobânzile la împrumuturi. La fel, Bulgaria era lăudată pentru modul în care şi-a gestionat economia după declanşarea crizei, fără a avea nevoie de un acord cu FMI. Astăzi, se vede cum cifrele de pe hârtie nu valorează nimic în comparaţie cu realitatea din teren. Oricât ai pune capacul, la un moment dat nemulţumirea populară tot va izbucni. Combinaţia dintre austeritate şi sărăcire pentru populaţie, respectiv corupţie din partea celor de la vârf devine toxică pentru Europa şi pentru democraţia europeană“, subliniază Mircea Geoană.