Ambasadorul Franţei la Bucureşti: Cooperarea poliţienescă dintre Franţa şi România face posibilă combaterea reţelelor de trafic de persoane

Aflat la sfârşitul mandatului în România, ambasadorul Franţei la Bucureşti, domnul Philippe Gustin, a acordat un interviu cotidianului  „Adevărul“ în care a vorbit despre cooperarea dintre România şi Franţa pe diverse problematici, dar şi despre situaţia tensionată din Ucraina, alegerile pentru Parlamentul European şi prespectivele Republicii Moldova de aderare la UE.

Domnule ambasador Philippe Gustin, sunteţi la sfârşitul mandatului în România. Ce transformări aţi observat în ţara noastră în perioada cât aţi condus misiunea diplomatică a Franţei la Bucureşti?
 
Aş putea cita numeroase transformări petrecute în decursul acestor doi ani, dar înţelegeţi că mă refer mai ales la evoluţiile pozitive constatate în cadrul relaţiei bilaterale dintre ţările noastre. Semnarea unei noi foi de parcurs în cadrul parteneriatului strategic a dat o nouă dinamică schimburilor noastre în toate domeniile, iar vizitele efectuate în anul 2013 în Franţa, respectiv în România, a celor doi prim-miniştri au consolidat aceste legături.
 
Una dintre problemele cele mai delicate pe care cele două guverne, de la Paris şi Bucureşti, le-au avut de gestionat în ultimii ani a fost integrarea cetăţenilor români de etnie romă. Care mai este situaţia la momentul actual?

Chiar şi în ceea ce priveşte acest subiect complicat, am putut avea realizări concrete. Mai întâi de toate, datorită unei cooperări poliţieneşti şi judiciare exemplare care face posibilă combaterea reţelelor care exploatează această populaţie. Dar şi printr-o abordare mai completă a politicilor de incluziune a acestei populaţii în România, în Franţa şi în Europa datorită implementării proiectelor pilot ca de pildă cel din Ferentari destinat combaterii sărăciei, care este de fapt obiectivul principal.
 
 Care sunt domenile în care cooperarea între România şi Franţa ar putea fi îmbunătăţită?

Am citat deja cooperarea poliţienească şi judiciară, dar aş putea evoca, de asemenea şi cooperarea în domeniul economic, cultural, în domeniul cercetării sau al apărării. În fiecare dintre aceste sectoare am putut avansa în dosare concrete înscrise în noua foaie de parcurs, un exemplu dintre cele mai reuşite fiind inaugurarea noului sediu al Liceu francez din Bucureşti.
 
Alegerile europarlamentare bat la uşă, iar în multe state membre ale UE discursul populist şi extremist s-a făcut auzit mai mult decât cel politicienilor care promovează o Europă unită. Care ar fi cauza, în opinia dumneavoastră?

Partidele aflate la guvernare au deseori tendinţa de a da vina pe Bruxelles pentru dificultăţile pe care le au în propria lor ţară iar acest lucru perturbă mesajul care trebuie să ajungă la cetăţenii europeni.
 
O altă cauză care afectează campania pentru europarlamentare este criza din Ucraina. Este Uniunea Europeană suficient de unită şi determinată să ajute noile autorităţi de la Kiev să continue parcursul european?

Cred că Uniunea Europeană a făcut de mai multe ori dovada voinţei de a încheia un acord de asociere cu Ucraina (de la pregătirea summitului de la Vilnius până la paroxismul crizei la Kiev).
 
Republica Moldova a parafat acordul de asociere cu UE şi se pregăteşte să-l semneze. Credeţi că i se poate oferi Chişinăului mai mult decât un astfel de Acord, mai exact un orizont de timp şi o cale de parcurs pentru aderarea la Uniunea Europeană?

Această etapă a unui acord de asociere este importantă atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru Uniunea Europeană, şi se cuvine mai întâi de toate să fie pusă în practică într-un mod eficace pentru bunăstarea ambelor părţi şi pentru cea a cetăţenilor lor.