Am rămas prieteni doar cu Marea Neagră

România a blocat până în ultimul moment acordarea statutului de candidat la UE pentru Serbia. Bucureştiul a obţinut  monitorizarea de către UE a respectării drepturilor minorităţii româneşti din Serbia.

Tensiunile au început de luni, în Consiliul pentru Afaceri Externe, şi au continuat marţi, cu o poziţie considerată  în cercurile europene „surprinzătoare", „intransigentă", „răzbunătoare" şi calificată drept „ne-europeană" a României care a invocat problema minorităţii vlahe din Serbia.

Bucureştiul a acuzat Belgradul că nu a luat măsuri suficiente, în ciuda insistenţelor repetate şi îndelungi ale României. Marţi la prânz, preşedintele Serbiei, Boris Tadici, face un ultim apel public către Bucureşti.

„Suntem prieteni istorici cu România, ne susţinem reciproc în problemele de interes comun. Românii au şi o vorbă care spune că au doi prieteni: sârbii şi Marea Neagră", a spus preşedintele Tadici. Fără acordul de marţi, candidatura Serbiei nu putea să ajungă pe masa şefilor de stat şi de guvern de astăzi, unde e nevoie de unanimitate. 

Tensiunile şi uimirile diplomaţilor

„Toate statele membre au renunţat la obiecţii. Doar România, nu", spune un jurnalist sârb enervat şi surprins. „E clar că face presiuni pentru Schengen. Dar să te foloseşti de cei mai slabi ca tine?", se întreba el. „Da. România nu cedează. În general, Ungaria era dură în apărarea minorităţilor. Dar România? Chestiunea este că există un acord extrem de fragil şi obţinut cu greu pe Kosovo şi nimeni nu vrea să amâne", a explicat unul dintre diplomaţii din consiliu. Serbia putea spera să înceapă negocieri cu UE în două condiţii: dacă îşi predă criminalii de război şi dacă ajunge la o reconciliere cu republica separatistă Kosovo, a cărei independenţă nu o recunoaşte, condiţii pe care le-a îndeplinit.

După mai bine de opt ore de negocieri, unul dintre miniştrii de Externe a anunţat pe Twitter că s-a ajuns la un acord în privinţa Serbiei. România, fără să fie explicit numită, e pusă la zid. "Nu e respectabil ca unele state membre să ridice chestiuni care nu sunt în dezbatere în momentul în care noi încercăm să încurajăm Serbia. Această atitudine arată o lipsă de spirit european", a scris ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, pe Twitter. Şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, a acuzat şi el România că a blocat Serbia din raţiuni de „politică internă" şi nu şi-a ascuns exasperarea faţă de semieşecul reuniunii de marţi, potrivit AFP.

Ce a obţinut România - oficial

România a acceptat, până la urmă, ca decizia privind Serbia să treacă la nivelul următor - şefi de stat şi de guvern- cu un aviz pozitiv al miniştrilor de Externe. Aceasta după ce a obţinut de la Comisia Europeană angajamentul scris că va monitoriza drepturile minorităţii româneşti din Serbia şi va prezenta un raport în toamna acestui an.

După ce şi-a amânat şi apoi anulat declaraţiile de la Bruxelles, unde presa străină aştepta explicaţii, ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a mai dat un avertisment: Serbia trebuie să semneze, până joi, când va începe summitul UE, un protocol bilateral cu România privind drepturile minorităţilor. Cea mai importană prevedere e legată de „neamestecul statului în dreptul românilor de a-şi defini propria identitate", a declarat Diaconescu la B1TV.

Ce a obţinut România - neoficial

Diplomaţi români şi străini au făcut legătura între opoziţia României în problema aderării Serbiei şi frustrarea României în problema Schengen. „A fost vorba despre Olanda şi aderarea la Schengen. Românii nu au spus nimic în mod public, dar au existat unul sau două mici comentarii. Este cu siguranţă o parte a motivului", a declarat un diplomat european pentru EUObserver.

Ieri, în invitaţia preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, pentru summitul care începe astăzi, chestiunea Schengen apare explicit pe ordinea de zi. La Consiliul din decembrie, concluziile şefilor de stat arătau că această problemă va fi ridicată „dacă va fi necesar". „Este o formă de presiune a preşedintelui în chestiunea Schengen pe care cere o decizie", au declarat, pentru „Adevărul Europa", experţi ai Consiliului.

Şi ungurii ne-au creat probleme, în 2006

În 2006, în timpul negocierilor de aderare la UE, dezbaterile de la Bruxelles au fost marcate adesea de intervenţiile europarlamentarilor maghiari care au acuzat România că nu respectă drepturile minorităţilor. Printre problemele semnalate de aceştia se numără „eşecul României de a adopta legea minorităţilor" şi „neajunsurile în asigurarea de către statul român a facilităţilor pentru educaţia superioară în limba maghiară".

"Românii au şi o vorbă care spune că au doi prieteni: sârbii şi Marea Neagră."
Boris Tadici
preşedintele Serbiei