Alegerile germane, marcate de disputa privind ajutorul militar pentru Ucraina. „Cine va plăti factura?”
0În perioada premergătoare alegerilor parlamentare din Germania, subiectul ajutorului acordat Ucrainei a generat tensiuni puternice, devenind un punct de dispută între partidele politice, inclusiv în cadrul coaliției guvernamentale a cancelarului Olaf Scholz.
De la ofensiva rusă din februarie 2022, sprijinul acordat Ucrainei a fost o temă sensibilă, iar acum, cu alegerile la orizont, aceasta a aprins focul discordiei între liderii politici germani, informează AFP.
Marți, la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat îngrijorarea față de posibila diminuare a ajutorului din partea Statelor Unite, în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Zelenski a subliniat că nu este corect să pui în fața alegătorilor „apărarea Ucrainei” contra unor nevoi interne, cum ar fi pensiile sau medicamentele, o critică evidentă la adresa cancelarului Scholz.
Olaf Scholz, cancelarul social-democrat, se află într-o poziție delicată. Deși Berlinul a alocat Ucrainei aproape 40 de miliarde de euro până acum, Scholz a blocat o alocare suplimentară de 3 miliarde pentru acest an. „Cine va plăti factura?”, a întrebat Scholz, exprimându-și temerea că o creștere a cheltuielilor pentru Ucraina ar putea pune în pericol stabilitatea bugetară a Germaniei, mai ales în contextul unei economii deja aflate în recesiune.
„Cancelarul păcii”
Dezbaterea privind ajutorul pentru Ucraina a escaladat rapid, iar tensionarea relațiilor din interiorul guvernului a dus la un conflict deschis între Scholz și ministrul de Externe, Annalena Baerbock, care susține o linie mai fermă în sprijinul Kievului. De asemenea, criticile au venit și din partea ministrului Apărării, Boris Pistorius, deși acesta provine din același partid.
Pe măsură ce tensiunile interne se amplifică, opoziția conservatoare, condusă de CDU, câștigă teren, susținând o abordare mai dură față de Rusia și o susținere mai amplă pentru Ucraina. Scholz încearcă să se prezinte drept „cancelarul păcii”, un susținător al unei abordări echilibrate și prudentă, care să evite escaladarea militară.
În această atmosferă tensionată, extrema dreaptă, prin Alternativa pentru Germania (AfD), își întărește pozițiile, cerând nu doar limitarea ajutorului pentru Ucraina, ci și expulzarea refugiaților. Partidele de extremă dreapta susțin că livrările constante de arme nu au adus beneficii în Ucraina și că, în schimb, riscă să agraveze conflictul.
Berlinul cere companiilor de social media să facă mai mult pentru a opri dezinformarea înaintea alegerilor
În paralel cu această dispută politică, autoritățile germane se pregătesc pentru un alt front de luptă: dezinformarea pe platformele de social media. Înaintea alegerilor din februarie, ministrul german de interne, Nancy Faeser, a cerut platformelor precum Google, Meta și X să își intensifice măsurile împotriva dezinformării și să asigure transparența publicității politice. De asemenea, a subliniat necesitatea etichetării clare a videoclipurilor manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale și a îndemnat platformele să monitorizeze mai atent conținutul care ar putea alimenta procesele de radicalizare.
Într-un context electoral marcat de controverse interne și internaționale, Germania se află în fața unor decizii cruciale, iar alegerile din 23 februarie vor reflecta nu doar pozițiile politice interne, ci și evoluțiile unui conflict mondial care afectează profund politica europeană.