Alegeri parlamentare anticipate în Kosovo, pe fondul unei crize politice prelungite

Kosovo organizează duminică, 28 decembrie, alegeri parlamentare anticipate, a doua rundă de scrutin legislativ din acest an, după ce formațiunea premierului interimar, Albin Kurti, nu a reușit să obțină o majoritate în urma alegerilor precedente.

Potrivit Reuters, citată de presa europeană, Partidul „Autodeterminarea” (Vetëvendosje), condus de Kurti, încearcă din nou să obțină majoritatea parlamentară necesară pentru formarea unui guvern stabil. Alegerile anticipate au fost convocate după luni de negocieri eșuate pentru constituirea unei coaliții, situație care a determinat-o pe președinta Kosovo, Vjosa Osmani, să dizolve Parlamentul în luna noiembrie.

Formațiunile de opoziție au refuzat constant să colaboreze cu Albin Kurti, criticându-i atât relația tensionată cu partenerii occidentali, cât și abordarea sa față de nordul Kosovo, regiune cu populație majoritar sârbă, marcată de tensiuni etnice persistente.

În încercarea de a-și consolida sprijinul electoral, Kurti a anunțat o serie de promisiuni economice și instituționale, printre care acordarea unui salariu suplimentar anual pentru angajații din sectorul public, alocarea a un miliard de euro anual pentru investiții capitale și crearea unei structuri speciale de procuratură destinată combaterii criminalității organizate.

La rândul lor, partidele de opoziție au axat campania electorală pe creșterea nivelului de trai și pe depășirea blocajului politic care a paralizat instituțiile statului în ultimele luni.

În Kosovo nu sunt publicate sondaje de opinie, astfel că rezultatul scrutinului rămâne dificil de anticipat. Mulți alegători afirmă însă că sunt dezamăgiți de clasa politică și de incapacitatea acesteia de a ajunge la un consens.

Secțiile de votare s-au deschis la ora 07:00 și se vor închide la ora 19:00, ora locală.

Kosovo se află într-o criză politică prelungită, generată de imposibilitatea partidului „Autodeterminarea” de a forma o majoritate parlamentară și de refuzul tuturor formațiunilor de opoziție de a intra într-o coaliție. Blocajul a avut consecințe directe asupra funcționării statului: Parlamentul nu a reușit timp de luni de zile să își aleagă un președinte, ceea ce a împiedicat instalarea unui guvern cu puteri depline și adoptarea unor decizii bugetare esențiale.