Alegeri în Germania. Ce au promis jucătorii cheie?

Cea mai mare economie a Europei s-a contractat pentru al doilea an consecutiv în 2024, cea mai slabă performanţă din ultimele două decenii. Preţurile ridicate ale energiei joacă un rol important în această situaţie şi rămân o provocare formidabilă pentru gospodăriile şi întreprinderile din Germania. Partidele au prezentat alegătorilor diferite idei pentru a le rezolva.

Liderii Uniunii Creștin-Democrate și ai Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria (CDU/CSU), conduși de Friedrich Merz, fost administrator de active, propun reducerea impozitelor, înăsprirea condițiilor de eligibilitate pentru ajutor social, reducerea imigrației, procesarea cererilor de azil în străinătate și creșterea ajutorului pentru Ucraina. CDU/CSU a propus facilităţi financiare extinse pentru companii şi cetăţeni, inclusiv reduceri ale impozitului pe venit şi ale impozitului pe profit, precum şi tarife mai mici la electricitate. Ei nu au spus cum vor fi finanţate aceste măsuri.Liderul conservatorilor, Friedrich Merz, a semnalat, de asemenea, o anumită deschidere faţă de o reformă moderată a frânei de îndatorare, însă programul partidului său a promis menţinerea acesteia. AfD şi FDP sunt apărători înverşunaţi ai limitei privind împrumuturile publice.

Partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) a aprobat conceptul de „re-migrație”,(returnare) amenințând cu deportarea în masă a migranților. Acesta promite, de asemenea, renunțarea la euro și revenirea la marca germană, recrutarea militară și reforme ample în domeniul educației.AfD se opune în totalitate subvenţiilor pentru energia regenerabilă.

Partidul Social Democrat (SPD) al actualului cancelar Scholz își propune să sprijine familiile cu venituri mici prin reducerea TVA la alimente și a impozitelor pentru persoanele cu venituri mici și prin creșterea salariului minim. De asemenea, acesta urmărește să limiteze imigrația și propune stimularea investiţiilor private şi modernizarea infrastructurii cu un fond extrabugetar de 100 de miliarde de euro. SPD prevede, de asemenea, o rambursare a impozitului direct de 10 % pentru investiţiile în echipamente ale companiilor. un fond de investiții în infrastructură de 100 de miliarde de euro, dar este mai prudent în ceea ce privește Ucraina. Scholz a refuzat să trimită rachete Taurus cu rază lungă de acțiune la Kiev, apărând decizia drept o măsură „prudentă” împotriva escaladării.

Verzii au anunțat planuri pentru o „taxă a miliardarilor” pentru a ajuta gospodăriile mai sărace în tranziția ecologică. Ei sunt, de asemenea, în favoarea creșterii salariului minim și fac presiuni pentru acordarea de stimulente în vederea accelerării trecerii la energia regenerabilă.

CDU, SPD şi Verzii sunt de acord cu extinderea energiei regenerabile pentru a reduce costurile, dar diferă în ceea ce priveşte abordările financiare.

CDU şi AfD propun, de asemenea, evaluarea unei reveniri la energia nucleară, o idee respinsă de SPD şi Verzi.

AfD se opune în totalitate subvenţiilor pentru energia regenerabilă.

La fel ca Scholz, Robert Habeck, din partea Verzilor, a solicitat o reformă a pragului de îndatorare al Germaniei, consacrat prin Constituţie, pentru a permite creşterea cheltuielilor publice.

Migraţia

O serie de atacuri violente în Germania, cu suspecţi străini, au agravat preocupările publice privind securitatea şi migraţia, determinând partidele politice să solicite măsuri mai stricte privind migraţia.

Merz a propus un proiect de lege cu sprijinul AfD, încălcând astfel un tabu care interzicea cooperarea cu partidul de extremă-dreapta; cu toate acestea, el nu a reuşit ulterior să obţină o majoritate pentru ca proiectul să fie adoptat în Bundestag.

În general, conservatorii din CDU au adoptat în ultimii ani o poziţie mai strictă privind imigraţia, solicitând respingerea solicitanţilor de azil la frontiere şi limitarea reunificării familiilor şi a naturalizării refugiaţilor.

AfD, partid anti-islam şi anti-migraţie, a solicitat închiderea frontierelor, iar solicitanţii de azil să nu mai aibă dreptul la reîntregirea familiei. Unii membri de rang înalt ai AfD au mers mai departe în comentariile lor şi au fost prezenţi la discuţiile dintre activiştii de extremă dreapta cu privire la expulzarea a milioane de persoane de origine străină, inclusiv cetăţeni germani.

SPD însuşi şi-a înăsprit poziţia prin aplicarea unor controale mai stricte la frontiere şi accelerarea expulzăilor, deşi doreşte, de asemenea, să aducă mai mulţi lucrători străini calificaţi.

În schimb, Verzii menţin o politică de azil mai deschisă, promovând iniţiative de salvare maritimă susţinute de stat, de simplificare a proceselor de reîntregire a familiilor şi de sporire a dintegrării.

În ceea ce privește problemele de care sunt interesați germanii, imigrația (37%) continuă să domine discuțiile, chiar înainte de starea economiei (34%). Perspectiva unui conflict armat și preocuparea cu privire la politica externă a Germaniei erau pe următoarele locuri cu 14%.

Opinia publică s-a concentrat pe imigrație după o serie de atacuri cu autori de origine străină, inclusiv la Magdeburg în decembrie (ocigenți cinci și răniți peste 200), Aschaffenburg în ianuarie (două morți), Munchen în februarie (două morți).

Problema a polarizat și mai mult dezbaterea după o mișcare controversată a liderului opoziției Friedrich Merz, care a adoptat o moțiune neobligatorie privind înăsprirea regulilor de imigrare cu sprijinul de extremă dreapta Alternative für Deutschland, rupând așa-zisul firewall împotriva partidelor extreme.