AFP: Dilema medicilor români - să îngrijească pacientul englez sau să se întoarcă în ţară

După ani de exod al medicilor români, pe care Anglia îi smulge şi de care România duce lipsă acută, sistemul spitalicesc român speră să reţină personalul din domeniul sănătăţii în ţară, şi anume din cauza Brexitului, scrie AFP.

„Am crezut că sunt mai util în România”, declară Horaţiu Ioani, în vârstă de 37 de ani, care nu a aşteptat o eventuală ieşire a Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE) pentru a-şi face valizele.

În ţara sa gazdă, acest neurochirurg pasionat avea ”impresia de plafonare, că face tot tmpul acelaşi lucru”, declară el pentru AFP.

Întors în România de doi ani, el efectuează una după alta intervenţii delicate la Spitalul Colentina din Bucureşti şi dă asigurări că, între tinerii săi colegi, „discuţiile despre o plecare sunt mult mai puţin frecvente decât înainte”.

Este nevoie, însă, de mai mult, pentru a răsturna această tendinţă după un deceniu de hemoragie demografică a personalului român în domeniul sănătăţii, iar Cătălina Bamford, o studentă în Medicină la Bucureşti constată, de asemenea, că „mulţi oameni din generaţia mea au decis să revină în România”, întrevăzând semne ale unei îmbunătăţiri în saloanele medicale.

De la aderarea României la UE, în ianuarie 2017, peste 14.000 de practicieni au părăsit ţara pentru a se instala în restul Europei, atraşi de salarii condiţii de viaţă şi de practicare a medicinei mai bune.

DEŞERTIFICARE MEDICALĂ

Alături de Franţa, Marea Britanie este una dintre ţările cele mai dorite. Aproximativ 4.500 de practicieni români îşi exercită profesia în ele, potrivit preşedintelui Colegiului Medicilor Gheorghe Borcean.

Brusc, fosta ţară comunistă cu infrastructuri spitaliceşti îmbătrânite, se confruntă cu una dintre cele mai slabe densităţi medicale din UE - aproximativ 58.000 de clinicieni la 19 milioane de locuitori.

Şi mai gravă este „repartizarea inechitabilă”, care ridică o problemă - dacă aproximativ 35.000 de medici practică la Bucureşti şi în alte şase mari oraşe, teritorii întregi din ţară sunt private aproape în întregime de acces la îngrijiri de sănătate, deplânge Borcean.

„Principala noastră problemă este penuria de medici”, confirmă pentru AFP dinamica directoare a Spitalului din Slobozia (est), mariana iancu. Această instituţie numără 138 de clinicieni şi ar avea nevoie de 40 de practinieni suplimentari, fără a-i pune la socoteală pe cei aproximativ 20 care s-au pensionat, dar care continuă să lucreze.

Însă, recent, mai mulţi tineri au cerut să fie angajaţi, se declară ea mulţumită.

În 2016, 80% dintre studenţii la Medicină şi Interne spuneau că vor să să părăsească România după studii, însă exodul a scăzut, apreciază Borcean.

Infirmieră la Londra de ani de zile, Adriana Silişteanu nu este pregătită să facă acest pas. Ea se teme că Brexitul ar putea să alimenteze un anumit ”rasism”, pe care l-a simţit deja la o zi după „da”-ul în referndumul din 2016 al ieşirii din UE.

CADOU PENTRU SECTORUL SPITALICESC

Ar fi vorba despre un epifenomen, apreciază ea, deoarece în Anglia „personalul din sănătate este apreciat şi văzut ca oameni pregătiţi să se sacrifice pentru binele altora”. În România, tinerii practicieni ”nici măcar nu au dreptul la opinie”, deplânge infirmiera.

Iar acesta nu este singurul obstacol în calea întoarcerii. „Eu nu am acceptat niciodată mita pe care mi-o ofereau bolnavii. Dar, dacă m-aş întoarce, ar trebui să mă aliniez la comportamentul altora” şi să închidă ochii la corupţia care cangrenează în continuare sectorul, subliniază ea.

„Brexitul nu mă va afecta”, dă asigurpri la rândul său Andrada Golumbeanu, psihiatru la Bradford, în nordul Angliei.

Ea este convinsă că autorităţile britanice, care se confruntă deja cu o gravă penurie de medici în sistemul sănătăţii publice (NHS), în care aproape 100.000 de posturi sunt vacante, vor face ceea ce este necesar pentru a-i păstra pe practicieni în regatul Unit în cazul unui divorţ cu UE.

Motovaţiile medicilor români care pleacă în străinătate sunt multiple, relevă preşedintele Colegiului Medicilor. Există criterii necuantificabile precum ”respectul societăţii faţă de profesie”, însă remuneraţia continuă să joace un rol important.

Conştient de aşteptările personalului în domeniul sănătăţii, guvernul social-democrat român aproape a dublat, la începutul lui 2018, salariile în sectorul public spitalicesc.

O infirmieră câştigă aproximativ 1.200 de euro pe lună, în timp ce un specialist paote câştiga până la 4.000 de euro, într-una dintre ţările cele mai sărace din UE, unde salariul mediu net este de 600 de euro.

„Însă dacă speranţele le sunt dezamăgite, ei vor pleca cu siguranţă din nou”, avertizează srudenta la Medicină Cătălina Bamford.