Acord ambiţios UE pentru reducerea cu 40% a gazelor cu efect de seră până în 2030

Liderii europeni s-au angajat vineri să reducă cu cel puţin 40% emisiile de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană (UE) până în 2030, un obiectiv "ambiţios" care va plasa Europa în poziţia de lider mondial, relatează AFP.

"Acord al Consiliului European asupra celei mai ambiţioase politici energetice şi de mediu din lume", a scris preşedintele în exerciţiu al Consiliului European Herman Van Rompuy într-un mesaj postat pe contul de Twitter.

Acordul a fost obţinut în urma unor negocieri aprinse, care au durat aproape opt ore, la Bruxelles.

Planul prevede reducerea cu 40% faţă de nivelul din 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2030. Cei 28 de şefi de state şi de guverne au ajuns la înţelegeri şi asupra altor două obiective, şi anume creşterea nivelului energiei regenerabile la 27% din consum şi economii de energie de 27% faţă de nivelul din 1990, a precizat Van Rompuy. Primul obiectiv are caracter constrângător la nivelul UE, dar nu şi al doilea.

Europenii, îndemnaţi de Spania şi Portugalia, au decis totodată să crească obiectivul "interconectării" reţelelor electrice din cadrul UE la 15%.

"Este o veste bună pentru mediu, cetăţeni, sănătate şi negocierile internaţionale în domeniul modificărilor climatice din 2015 de la Paris", a spus Van Rompuy, dând asigurări că deciziile va crea "locuri de muncă durabile" şi "competitivitate".

"Odată cu criza din Ucraina şi tulburările din Orientul Mijlociu, a devenit foarte clar cât de urgent şi de vital este să fie redusă dependenţa energetică a Europei" faţă de Rusia, a subliniat el.

"Europa dă exemplu", şi-a exprimat satisfacţia preşedintele francez François Hollande. "Dacă nu există acord" între europeni, atunci "cum să-i convingi pe chinezi sau pe americani?", a declarat el la sosirea a summit.

- Ecologiştii, dezamăgiţi

"Am reuşit să elaborăm un cadru decisiv, pentru a oferi o voce Europei în negocierile internaţionale (în domeniul modificărilor) climatice", a subliniat cancelarul german Angela Merkel.

Însă apărătorii mediului sunt dezamăgiţi. "Liderii UE aplică o lovitură care va frâna energia curată", a denunţat Greenpeace.

Obiectivele "sunt inferioare faţă de ceea ce ar putea să facă Europa pentru a combate modificările climatice", au apreciat Prietenii Pământului. În opinia Oxfam, "o acţiune insuficientă din partea ţărilor celor mai bogate face şi mai grea povara populaţiilor celor mai sărace, cel mai afectate de modificarea climatică şi cel mai puţin responsabile de această criză".

Împărtăşirea efortului în cadrul UE este central. Dezbaterea opune în principal ţările sărace, în special din Europa de Est, care depind în continuare în mare măsură de energia fosilă, precum cărbunele, şi cele mai mai bogate, care se sprijină pe energia nucleară sau s-au angajat într-o tranziţie energetică.

Primele au obţinut compensaţii pentru eforturile pe care urmează să le facă, prin crearea unui fond alimentat de o mică parte a vânzării de certificate verzi via sistemul european de cote pentru emisiile de dioxid de carbon (CO2).

Planul noului preşedinte al Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, care preconizează să investească 300 de miliarde de euro în economie, "este indisociabil de ceea ce tocmai am decis astăzi", a subliniat Hollande.

Portugalia şi Spania, care sunt foarte izolate de reţelele europene, speră să finanţeze în acest fel contruirea unor interconexiuni via Munţii Pirenei.

Îmbunătăţirea nivelului de interconectare face parte dintre mijloacele de creştere a independenţei energetice a UE, care a devenit o miză şi mai importantă în contextul crizei din Ucraina şi ameninţărilor privind alimentarea cu gaze naturale ruseşti.

Ziua de vineri a summitului este consacrată economiei şi mijloacelor de creştere economică, cu doar câteva zile înainte de intrarea în funcţie a Comisiei Juncker, care a făcut din acest subiect prioritatea sa. Negocierile, începute în 28, vor fi urmate de un minisummit al Zonei Euro, care ar putea fi animat de dezbaterea asupra reglementărilor bugetare europene, în contextul în care proiectele de buget ale Franţei şi Italiei sunt vizate de către CE.