A treia zi de proteste la Erevan faţă de scumpirea energiei electrice

Principala stradă din capitala Armeniei a fost blocată miercuri pentru a treia zi la rând de protestatari. Faptul că Guvernul de la Erevan a acceptat solicitarea companiei ruse care furnizează energia electrică armenilor de a majora semnificativ tarifele a scos mii de oameni în stradă şi a stârnit noi temeri cu privire la dependenţa tot mai mare a Armeniei de Rusia.

Mişcarea de revoltă faţă de planurile guvernului de a scumpi energia electrică s-a transformat deja în cea mai amplă mişcare socială din ultimii ani pentru fosta republică sovietică. Preşedintele armean Serj Sargsian s-a oferit să discute cu liderii protestatarilor, însă aceştia au refuzat invitaţia, cerând categoric ca scumpirea să fie anulată, transmite corespondentul Associated Press. Protestul, care a fost organizat de tineri activişti neafiliaţi politic, a fost declanşat de o decizie luată săptămâna trecută de comisia de reglementare a statului de a creşte tarifele la electricitate cu 17-22% începând de la 1 august.

Protestele ridică numeroase întrebări cu privire la stabilitatea politică din Armenia şi de dependenţa tot mai mare pe care aceasta o are faţă de Rusia, continuă acesta. Rusia are o bază militară în Armenia, iar companii ruse controlează unele dintre cele mai profitoare sectoare ale economiei, printre care şi cel al energiei electrice. 

De cealaltă parte, politicieni din Rusia au anunţat deja că au informaţii conform cărora în spatele protestelor s-ar afla, de fapt, mâna Vestului, care agită societatea armeană prin organizaţii non-guvernamentale. 

Protestul a început luni, când aproximativ 5.000 de persoane au defilat spre reşedinţa preşedintelui dar au fost oprite de forţele de ordine, astfel că au decis să blocheze traficul pe un bulevard central. Poliţia le-a cerut protestatarilor să părăsească strada dar aceştia au refuzat.

Această scumpire a fost decisă la cererea companiei de distribuţie a electricităţii pentru reţeaua electrică din Armenia, o subsidiară a firmei ruse Inter RAO, care a argumentat prin devalorizarea monedei armene, dramul. Armenia, o fostă republică sovietică cu 3,2 milioane de locuitori, a fost afectată grav de criza economică din Rusia, care a redus exporturile şi remitenţele muncitorilor armeni din această ţară.