A intrat în vigoare tratatul bugetar european. Condiţiile pe care România trebuie să le îndeplinească în următorii cinci ani

Tratatul bugetar european a intrat în vigoare marţi, 1 ianuarie, după ratificarea sa de către Finlanda, Marea Britanie şi Republica Cehă renunţând la acest pact.

Potrivit unui comunicat postat pe site-ul oficial al Consiliului Uniunii Europene, scopul pactului este acela de a întări disciplina fiscală în zona euro prin instituirea unei “reguli a echilibrului bugetar” şi a unui mecanism de corecţie automat.

Pentru ca tratatul să intre în vigoare, trebuia ratificat de 12 state membre ale zonei euro. Condiţia a fost îndeplinită în momentul în care Finlanda, cel de-al doisprezecelea stat membru care a ratificat tratatul, a depus instrumentele de ratificare la 21 decembrie 2012.

Vezi aici conţinutul pactului fiscal

Tratatul a fost conceput după ce liderii din zona euro au decis că sunt necesare măsuri mai puternice pentru a întări stabilitatea în zona euro. Pe 2 martie 2012, a fost semnat de 25 de ţări ale Uniunii Europene, printre care şi România. 

Ideea este, potrivit comunicatului, să fie încorporat cât mai curând în tratatele existente ale Uniunii Europene. Paşii necesari pentru îndeplinirea acestui deziderat trebuie parcurşi în următorii cinci ani.

Limitarea deficitelor – regula echilibrării bugetare

Noul tratat cere ca bugetele naţionale ale statelor membre participante să fie echilibrate sau excedentare. Scopul acesta va fi atins dacă deficitul structural anual nu depăşeşte 0,5% din PIB.

În plus, deficitul trebuie să fie în conformitate cu obiectivul minim pentru sustenabilitate pe termen lung al ţării, stabilit prin Pactul de stabilitate şi creştere.

Abaterea temporară de la această regulă a echilibrului bugetar este permisă numai în circumstanţe economice excepţionale, cum este cazul declinului economic. Dacă datoria guvernamentală este semnificativ sub valoarea de referinţă de 60% din PIB, limita pentru deficit poate fi stabilită la 1% din PIB, se mai arată în comunicat.

În ce priveşte mecanismul de corecţie automat, în cazul în care un stat membru se abate de la regula echilibrului bugetar, se declanşează acest mecanism. Mecanismul de corecţie automat trebuie, totuşi, să respecte prerogativele parlamentelor naţionale. Statele membre trebuie să încorporeze prevederile privind disciplina fiscală şi mecanismul de corecţie automat în legislaţia naţională, de preferat chiar în Constituţie, în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului bugetar, respectiv de la 1 ianuarie 2014.

În cazul în care un stat membru nu va reuşi să transpună, în legislaţia naţională, regula echilibrului bugetar şi reglementarea privind mecanismul automat de corecţie, Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţie să ia o decizie în situaţia respectivă. Verdictul Curţii este obligatoriu, iar dacă nu este respectat se poate aplica o penalitate de până la 0,1% din PIB.

Suma respectivă va intra în vistieria Mecanismului European de Stabilitate, în cazul în care statul face parte din zona euro, iar în caz contrar va merge la bugetul general al UE, dacă ţara în cauză nu a trecut încă la moneda unică.

De asemenea, un stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv va trebui să întocmească un program de parteneriat bugetar şi economic.

Programul va include o descriere detaliată a reformelor structurale pe care statul membru va trebui să le implementeze pentru a asigura o corectare eficientă şi durabilă a deficitului său.

O altă condiţie impusă de tratat este ca şefii de stat şi de guvern ai zonei euro să se întâlnească de cel puţin două ori pe an, în cadrul summit-urilor zonei euro, la care vor fi invitaţi şi reprezentanţii Comisiei Europene. În cadrul acestor întâlniri, ar urma să fie ales, cu o majoritate simplă, preşedintele summitului. Preşedinţii Băncii Centrale Europene şi ai Parlamentului European pot fi, de asemenea, invitaţi la aceste summit-uri.

Cel puţin o dată pe an şi oricând se consideră necesar, liderii statelor non-euro care au aderat la tratat pot participa la aceste întâlniri.

Dintre statele membre ale UE, Republica Cehă şi Marea Britanie nu au semnat tratatul.

Tratatul fiscal al UE a fost ratificat, de Senatul României, la 21 mai şi a fost promulgat,  la 13 iunie, de preşedintele Traian Băsescu.