Paradoxul cursei Chinei pentru dominație în domeniul inteligenței artificiale

Beijingul țintește să fie lider mondial în dezvoltarea inteligenței artificiale de ultimă generație, dar încearcă simultan să se asigure că aceasta are loc în conformitate cu controlul asupra informației cerut de Partidul Comunist, evidențiind deopotrivă un paradox și o dilemă în cursa sa pentru dominație în acest domeniu, relatează NYT. 

La sfârșitul lunii trecute liderul Chinei, Xi Jinping,  declara în fața unui grup de oficiali din întreaga țară că China se află în pragul unei „revoluții tehnologice majore, epocale”.

Inteligența artificială, a spus el, are același potențial transformator precum motorul cu aburi, electricitatea și internetul. 

Dar China nu trebuie să permită ca noua tehnologie „să scăpe de sub control”, a avertizat Xi în timpul unei sesiuni de studiu pentru liderii Partidului Comunist Chinez, potrivit presei de stat

China trebuie să acționeze devreme și decisiv, însă anticipând și prevenind problemele, dând dovadă de prudență și precauție, a spus el.

Remarcile liderului chinez evidențiază tensiunea de obiective între industria tehnologică a Chinei și stat. Conducerea Chinei a ajuns la concluzia că inteligența artificială are un potențial mare de a stimula creșterea economică a țării în următorul deceniu. În același timp, nu poate permite ca noua tehnologie să perturbe stabilitatea societății chineze și influența Partidului Comunist asupra acesteia

Efectul este că guvernul cere companiilor chineze de inteligență artificială să facă două lucruri simultan: să se miște rapid, în condițiile în care rivalii internaționali nu stau pe loc, și chiar să preia rolul de lider în schimbările tehnologice în domeniu; și, în același timp, să dea maximă atenție unui set stufos de reglementari, care pun mari provocări din punct de vedere tehnic.

Când Zhipu AI, unul dintre cele mai promițătoare startup-uri de inteligență artificială din China, a aplicat pentru listarea la bursa din Hong Kong luna trecută, evaluând compania la peste 6 miliarde de dolari, a avertizat investitorii cu privire la povara substanțială a respectării unor reglementări potențial constrângătoare legate de inteligența artificială.

Similar cu OpenAI, Zhipu dezvoltă modele și aplicații de inteligență artificială conexe, cum ar fi chatbot-ul ChatGLM.

Printre cerințele specifice de conformitate,  Zhipu este obligat să impună un grad suficient de control astfel încât să împiedice răspândirea unor informații pe care guvernul chinez le considera ilegale. Nu există nicio siguranță că autoritățile nu vor socoti la un moment dat  că firma încalcă reglementările, ceea ce „ne-ar putea expune unor consecințe juridice, financiare și operaționale semnificative”, se arată într-un document.

Internetul a fost cândva perceput ca o amenințare existențială pentru Partidul Comunist aflat la guvernare, dar Beijingul a depășit obstacolul printr-un sistem de cenzură și control strict asupra principalelor companii de internet din China. Inteligența artificială prezintă o dilemă similară: o forță transformatoare care promite câștiguri economice substanțiale, dar care are potențialul de a submina controlul partidului asupra societății.

Administrația Trump a relaxat restricțiile comerciale asupra anumitor cipuri puternice de inteligență artificială fabricate de Nvidia, însă preocuparea dominantă pentru industria de inteligență artificială din China este accesul la semiconductorii necesari pentru alimentarea sistemelor avansate.

Reglementări constrângătoare pentru companiile chineze

Însă barierele impuse de China adaugă un nou nivel de constrângere și pun firme chineze precum Alibaba, DeepSeek și Zhipu în poziția dificilă de a accelera dezvoltarea de sisteme de inteligență artificială la fel de puternice ca rivalii lor străini, precum OpenAI și Anthropic, dar în condițiile unor reglementări mult mai stricte decât trebuie să îndeplinească concurenții lor globali.

„Ceea ce OpenAI și Alibaba sunt obligate prin lege să facă în ceea ce privește testarea pre-implementare este destul de diferit”, a explicat Scott Singer, de la Carnegie Endowment for International Peace.

Noua lege privind inteligența artificială din California, spre exemplu, impune companiilor să prevadă scenariu în care ca un sistem de inteligență artificială ar scăpa controlului uman sau să provoace un număr mare de decese. În schimb, regulile Chinei se concentrează mai mult pe controlul informațiilor și protecția datelor, spune Singer.

Din 2022, companiile tehnologice chineze sunt obligate să furnizeze guvernului detalii despre algoritmii din spatele unor funcții precum fluxul infinit al videoclipurilor în aplicații precum RedNote și versiunea internă a TikTok, Douyin.

Companiile trebuie să informeze guvernul despre modul în care funcționează aplicațiile lor și să-i țină pe oficiali la curent pe măsură ce tehnologia evoluează.

Pe de altă parte, guvernul a căutat să evite limitarea inovației sau a capacității companiilor de a experimenta cu noi tehnologii, spune Jiang Tianjiao, profesor asociat la Universitatea Fudan.

„China nu dorește ca legislația și regulile stricte, în special legislația constrângătoare, să afecteze motivația companiilor pentru inovare”, a explicat el.

Unele companii tehnologice chineze influente au reușit să facă lobby pentru modificări ale politicilor în etapele de elaborare a proiectului, a declarat Alice Zhu, partener la firma de avocatură Fangda Partners din Hong Kong, care a reprezentat Alibaba.

După ce ChatGPT a declanșat o nebunie globală cu chatboții lor conversaționali, oficialii chinezi au anunțat rapid proiecte de reguli pentru sistemele de inteligență artificială capabile să răspundă la întrebări, să poarte conversații și să creeze imagini și videoclipuri.

Aceste sisteme învață prin ingerarea unor cantități mari de date, iar modelele chinezești timpurii au fost antrenate pe baza unor modele open-source disponibile pe scară largă, cum ar fi Llama de la Meta. Aceste modele includ surse de pe internet, precum Reddit și Wikipedia, care conțin informații cenzurate în China.

Inițial, oficialii au elaborat reglementări ce impuneau ca toate sursele de date să respecte controalele informaționale ale guvernului și să reflecte „valorile socialiste fundamentale”. Dacă ar fi fost însă pusă în aplicare, o astfel de regulă ar fi dat înapoi companiile tehnologice chineze cu luni de zile.

Paradoxul controlului informațional

Dar când a fost publicat decretul oficial, în iulie 2023, cerințele se schimbaseră: companiile erau erau obligate să se asigure că informațiile generate de sistemele lor de inteligență artificială respectă controlul informațional Chinei în măsura în care acestea sunt accesibile publicului larg.

„Autoritățile de reglementare chineze consideră că tehnologia IA va fi transformatoare și că, prin urmare, statul ar trebui să ghideze modul în care aceasta este transformatoare”, a declarat Graham Webster, profesor specializat în geopolitică și tehnologie la Stanford.

Însă oficialii chinezi trebuie să ia în calcul gradul în care „aplicarea legilor și reglementărilor ar putea submina spiritul antreprenorial și vitalitatea afacerilor”, a spus el.

În decembrie, Beijingul a anunțat un nou set de politici preliminare pentru serviciile de inteligență artificială care oferă interacțiune „asemănătoare cu cea umană”, cum ar fi popularul chatbot Xingye, produs de start-up-ul chinezesc Minimax.

Companiile nu trebuie să aibă „obiective de design de înlocuire a interacțiunii sociale”, se arată în regulament.

De asemenea, firmele sunt obligate să creeze profiluri emoționale ale utilizatorilor, astfel încât să poată interveni dacă aceștia dau semne că vor să se rănească.

Un domeniu în care autoritățile de reglementare au dat recent dovadă de o mai mare prudență este cel al mașinilor autonome, o aplicație cheie a inteligenței artificiale.

Bazându-se pe succesul companiilor chineze în producerea de vehicule electrice, China a acționat mai agresiv decât oricare țară în testarea și implementarea mașinilor fără șofer  Producătorii auto chinezi se așteptau ca guvernul să aprobe anumite tipuri de sisteme de conducere autonomă anul trecut și începuseră să se pregătească pentru producția în masă de vehicule cu senzorii și echipamentele necesare.

Însă autoritățile de reglementare au încetinit aprobările pentru această tehnologie după ce un accident din martie anul trecut a ucis trei femei, toate studente, care foloseau modul de „conducere asistată” al Xiaomi.

Oficialii chinezi încearcă să echilibreze promisiunea pentru viitor a inteligenței artificiale cu aversiunea față de risc, după ce tehnologia a căpătat greutate pentru Beijing pe fondul încetinirii creșterii economice.

De când startup-ul chinez DeepSeek și -a lansat popularul model de inteligență artificială la sfârșitul anului 2024, urmat de o serie de lansări de înaltă performanță de către Alibaba și Zhipu, administrațiile locale din întreaga țară s-au grăbit să anunțe că utilizează inteligența artificială în toate sectoarele economiei, de la secțiile de spital până la fabrici.

„Deoarece creșterea economică este atât de importantă pentru legitimitatea partidului, acesta dorește să se asigure că regulile privind inteligența artificială nu sunt într-atât de împovărătoare încât să frâneze creșterea și să descurajeze investițiile”, a conchis Singer de la Carnegie.