Cum sunt reduse la tăcere protestele din China

Protestele împotriva președintelui chinez Xi Jinping și a politicii sale „zero-Covid” matură în toată China. Acestea au izbucnit în toată țară în weekend ca răspuns la restricțiile anti-covid care sunt în vigoare de trei ani, relatează BBC.

O listă din ce în ce mai mare de cuvinte care fac aluzie la proteste este cenzurată, iar pe platformele interne și externe se încearcă devierea subiectului. 

Furia cetățenilor chinezi a crescut în urma unui incendiu din Urumqi, capitala Xinjiang, în care zece persoane și-au pierdut viața și alte nouă au fost rănite. Mulți sunt de părere că locuitorii nu au putut scăpa cu viață din pricina restricțiilor anti-COVID, dar autoritățile au contestat acest lucru. 

Așa cum se întâmplă în general în cazul protestelor din China, chiar și în cazul celor de mică amploare, mass-media chineză nu a vorbit despre acestea. Rapoartele din ultimele zile cu privire la epidemia de COVID nu au mai fost publicate, iar agențiile de presă au ales să se concentreze pe subiecte optimiste, precum recentele realizări ale țării în domeniul spațial. 

Scenele de protest publicate pe rețelele de socializare, precum Twitter, și distribuite pe scară largă la nivel internațional sunt ignorate de mass-media de stat. 

O listă tot mai mare de cuvinte interzise 

Pentru a împiedica oamenii să vorbească despre cele mai recente proteste anti-Covid, cuvintele „Shanghai” și „Urumqi”, orașe în care locuitorii au protestat, au fost adăugate la o listă cu termeni cenzurați de platforme precum Weibo. Dacă înainte acestea afișau zeci de milioane de rezultate pe platforma chineză de socializare, în prezent acestea arată doar câteva sute. 

În încercarea de a evita cenzura, oamenii au început să utilizeze termeni precum „hârtie albă" și „A4" - aluzie la colile albe care au devenit simbolul sfidării regimului chinez și al unui protest tăcut. Însă și aceștia au devenit termeni de căutare cenzurați pe Weibo. 

Departe de a se lăsa descurajați, utilizatorii creativi ai rețelelor de socializare găsesc noi modalități de a-și arăta solidaritatea cu protestatarii. Aceștia discută în schimb despre hârtia „A3" și au făcut aluzie la trendurile din social media care menționează hârtia, precum ar fi „A4 provocarea taliei subțiri”.

În prezent, cetățenii chinezi se folosesc de rețelele de socializare Twitter și Facebook pentru a publica mesaje. 

Acestea sunt blocate în China continentală și pot fi accesate cu ajutorul rețelei private virtuale, cunoscută drept VPN. 

Chinezii de peste hotare au organizat, totodată, proteste în fața ambasadelor chineze, aprinzând lumânări și ținând în mână foi albe. 

Acestea sunt scene pe care guvernul Partidului Comunist ar prefera ca oamenii, în special chinezii din străinătate, să nu le vadă. 

În consecință, a existat o încercare pe scară largă de a posta pe platforme precum Twitter conținut pornografic și cu jocuri de noroc utilizând hashtag-urile #Urumqi și #Shanghai, pentru a împiedica oamenii să găsească imagini ale protestelor. 

China are o istorie în acest sens. În timpul protestelor din anul 2019, din Hong Kong, Twitter, Facebook și YouTube au transmis că au asistat la încercarea coordonată a guvernului de a răspândi dezinformare pe rețelele lor, ceea ce a dus la închiderea unor conturi și ștergerea postărilor. 

Străinii ar putea fi acuzați 

În timp ce presa de stat pare deocamdată hotărâtă să ignore protestele, există semne că ar putea crea o poveste în care străinii sunt vinovați pentru manifestații, în cazul în care acestea se intensifică. 

Unii au început deja să apeleze la rețelele de socializare pentru a acuza străinii că au provocat protestele. 

Mass-media de stat a criticat în repetate rânduri Occidentul pentru regulile anti-COVID-19 mai permisive. În ceea ce privește Cupa Mondial din Qatar, televiziunea chineză CCTV a hotărât să nu difuzeze imagini cu suporterii care nu poartă masca de protecție.  

Mai mult decât atât, la începutul acestei luni, China a mai relaxat măsurile anti-COVID-19. Aceste măsuri au implicat reducerea carantinei la sosire şi încetarea anulării bruşte a zborurilor.

Prin urmare, va fi mult mai ușor să se dea vina pe străini pentru răspândirea virusului. Cazurile au atins niveluri record în ultimele săptămâni, iar, luni, s-au înregistrat peste 40.000 de cazuri. 

Și, ținând cont că nu se întrevede un sfârșit al politicii „zero Covid", există o posibilitate foarte mare de noi proteste. Numărul lockdown-urilor a crescut în ultima lună, deoarece toate persoanele care au fost depistate pozitiv, precum și apropiații acestora, sunt nevoiți să stea în carantină.  

Nu ar fi prima dată când China acuză Occidentul pentru revolta din țară. Protestele din Hong Kong din anul 2019, ultimele manifestații de amploare din China, au fost puse pe seama „extremiștilor violenți" care au fost influențați de „lacheii occidentali".