Cum atrage Hong Kong unii dintre cei mai buni oameni de știință occidentali

Metropola aflată sub controlul Beijingului își intensifică eforturile de a convinge cercetători internaționali să lucreze aici, promițând salarii foarte mari și acces la echipamente de ultimă generație. După decenii în care a excelat în comerț și fluxuri de capital, orașul își propune acum să devină un hub major pentru știință și tehnologie.

Clădirile zgârie-nori, multe dintre ele cu peste 70 de etaje, găzduiesc locuințe compacte. Străzile sunt animate de magazine de lux și piețe aglomerate, iar marile bănci globale își etalează logo-urile luminoase pe acoperișuri. Hong Kong, una dintre megapolisele Asiei, oferă imaginea unui capitalism matur și intens. Un observator neavizat cu greu ar intui că acest loc aparține unei țări comuniste. Fosta colonie britanică — care își păstrează un anumit grad de autonomie și rămâne un centru financiar și comercial esențial — vizează acum un nou obiectiv: consolidarea rolului de capitală științifică a Chinei.

„Facem un apel la comunitatea internațională să ni se alăture”, spune Timothy Tong, inginer în vârstă de 73 de ani și președintele Hong Kong Laureate Forum, eveniment organizat la începutul lunii noiembrie pentru decernarea Premiilor Shaw, supranumite „Nobelurile Asiei”. Forumul a reunit 12 laureați ai edițiilor precedente și 200 de tineri cercetători din 20 de țări, cu scopul de a consolida colaborarea științifică internațională. Este, recunoaște Tong, și o vitrină pentru sectorul științific din Hong Kong — și, prin extensie, pentru China.

China a devenit deja lider mondial în anumite domenii științifice

Atmosfera evenimentului, la care a participat și ziarul El País, a combinat discuții despre viitorul cercetării cu amintiri ale rivalităților din perioada Războiului Rece. China a devenit deja lider mondial în anumite domenii științifice. Statele Unite par să intre într-o perioadă de declin, iar Europa își dă seama că, dacă vrea să rămână competitivă, va avea nevoie de o colaborare mult mai strânsă cu puterea asiatică — chiar dacă acest lucru implică depășirea unor reticențe politice.

În 2019, Hong Kong a fost scena unor proteste violente împotriva Beijingului, însoțite de sloganul „Hong Kong nu este China”. Mișcarea a fost în cele din urmă înăbușită, iar noile legi privind securitatea națională au eliminat, cel puțin pentru moment, manifestările publice. Astăzi, autoritățile transmit un mesaj diferit: orașul poate fi o poartă de intrare în China pentru cercetătorii occidentali, oferindu-le salarii considerabile — un profesor poate câștiga aproximativ 14.000 de dolari pe lună —, un nivel de libertate academică mai mare decât pe continent și acces facil, fără viză. După modelul succesului economic, Hong Kong vrea să replice această performanță în știință și tehnologie.

Wolfgang Baumeister, laureat al Premiului Shaw pentru științe ale vieții și medicină, explică de ce lucrează de ani buni în China. Cercetătorul german, profesor emerit la Institutul Max Planck, colaborează cu ShanghaiTech University. „Într-o discuție de zece minute cu rectorul poți obține un microscop de peste zece milioane de euro”, afirmă el. China deține deja 40 dintre cele 80 de microscoape pentru tomografie crio-electronică existente la nivel global.

La 80 de ani, Baumeister apreciază și faptul că în China nu există vârsta obligatorie de pensionare pentru cercetători, iar prezența anuală necesară în țară este limitată la 100 de zile. El admite însă că tensiunile geopolitice îngreunează colaborările, mai ales pentru oamenii de știință americani, care nu pot coopera cu instituții chineze dacă beneficiază de finanțare guvernamentală. „Știința nu mai este o activitate fără frontiere”, avertizează el.

Fundația Premiilor Shaw a fost creată în 2002 de producătorul Run Run Shaw, un magnat al industriei cinematografice din Hong Kong. Înainte de moartea sa, în 2014, la vârsta de 106 ani, acesta a donat o parte importantă din avere pentru proiecte educaționale și medicale, precum și pentru finanțarea celor trei premii anuale — în medicină, astronomie și matematică — considerate predictive pentru unele dintre laureații Nobel.

Reinhard Genzel, astronom german premiat cu Shaw în 2008 și cu Nobelul în 2013 pentru descoperirea găurii negre supermasive din centrul Căii Lactee, spune că este tot mai preocupat de climatul politic global. „Statele Unite se destramă; președintele lor distruge tot ceea ce a făcut America măreață”, afirmă el. În opinia sa, situația ar putea impulsiona Europa să colaboreze mai mult cu China, dacă guvernul de la Beijing va accepta să se integreze într-un obiectiv comun, chiar cu prețul unui profil mai puțin vizibil.

Eva Nogales, biofiziciană originară din Madrid și singura femeie prezentă printre laureați, observă și ea efectele tensiunilor geopolitice. Autoritățile americane i-au permis să participe la forumul din Hong Kong, însă fără laptop, de teama unor riscuri de securitate cibernetică. Ea subliniază că, în domeniul microscopiei crio-electronice, China dispune de resurse enorme, specialiști excelent pregătiți și proiecte foarte ambițioase.

Simon White, astronom și membru străin al Academiei Chineze de Științe, spune că a asistat la ascensiunea Chinei din ultimele decenii. China produce deja cele mai multe studii științifice din lume, iar, în opinia lui, va fi doar o chestiune de timp până când va domina și în privința calității. Dar el avertizează că barierele impuse de autoritățile europene cercetătorilor chinezi ar putea submina avantajul geopolitic al Europei.

Câteva dintre realizările spectaculoase ale Chinei pot fi văzute și în infrastructura științifică, precum uriașul radiotelescop FAST, care nu are echivalent în Occident. Mathew Bailes, laureat al Premiului Shaw pentru astronomie, consideră că investiția pune China în fruntea mai multor domenii ale radioastronomiei.

30 de centre de cercetare inaugurate la Hong Kong din 2020 încoace

Ziarul El País a vizitat patru dintre cele 30 de centre de cercetare inaugurate la Hong Kong din 2020 încoace, în urma unei investiții de peste un miliard de dolari — o sumă considerabilă pentru un oraș autonom cu 7,5 milioane de locuitori.

Unele dintre aceste centre oferă o privire spre viitorul medicinei. De exemplu, în instituția dedicată bolilor neurodegenerative, cercetătorii construiesc o biobancă uriașă cu probe de la mii de locuitori, pentru a identifica din timp riscul de Alzheimer. Echipa dezvoltă și molecule care ar putea modula răspunsul sistemului imunitar, încetinind evoluția bolii. Centrul creează inclusiv modele de creiere umane funcționale, cu neuroni activi, pentru testarea noilor tratamente, și colaborează cu experți occidentali renumiți.

În același parc tehnologic, un alt institut testează roboți chirurgicali de nouă generație pe cadavre donate științei. Obiectivul este dezvoltarea unor dispozitive cu „al treilea braț”, capabile să îndepărteze zone afectate de tumori gastrice printr-o intervenție minim invazivă. Echipa lucrează și la nanoroboți capabili să dizolve cheaguri de sânge, deja testați cu succes în studii pe animale.

Un alt centru explorează transformarea cunoștințelor din medicina tradițională chineză în medicamente moderne, recunoscute de autoritățile internaționale de reglementare.

La Universitatea Chineză din Hong Kong, cercetătorii tratează inovația și eficiența ca priorități. Astronomul Renbin Yan dezvoltă un telescop cu obiectiv multiplu de cost redus, care ar putea oferi cea mai extinsă acoperire de acest tip la nivel mondial. Iar colegul său, Li Huabai, pregătește un instrument destinatat să fie instalat pe Telescopul din Groenlanda.

„Pe lângă finanțe și dim sum, facem și știință de calitate”, spune, zâmbind, Cheng Shuk-han, directoarea unuia dintre cele mai mari centre de cercetare și dezvoltare ale orașului. Deși Hong Kong — și China — trec printr-o perioadă economică dificilă, ea subliniază că investițiile în inovație continuă să crească. „Mesajul nostru este simplu, indiferent de naționalitate: dacă ești bun, vino.”