China a cerut împreună cu Belarusul o soluționare politică a crizei ucrainene

Președintele chinez Xi Jinping subliniază importanța renunțării la „mentalitatea Războiului Rece”. 

China consideră că este necesară promovarea unei reglementări politice a crizei ucrainene, a declarat președintele chinez Xi Jinping miercuri, în cadrul discuțiilor cu președintele belarus Alexander Lukașenko, care se află în China într-o vizită de stat. Cuvintele sale sunt citate într-un comunicat de presă al Ministerului chinez de Externe în urma discuțiilor de la Sala Mare a Poporului.

„Poziția Chinei cu privire la reglementarea problemei ucrainene este consecventă și clară”, a spus șeful statului chinez. „Se reflectă în poziția făcută deja publică a Chinei cu privire la soluționarea politică a crizei ucrainene. Esența acesteia este promovarea negocierilor de pace”.

El a remarcat, de asemenea, că este important „să rămânem sub angajamentul unei soluții politice, să renunțăm la mentalitatea Războiului Rece, să respectăm preocupările raționale ale tuturor țărilor în domeniul securității și să creăm o arhitectură de securitate echilibrată, eficientă și durabilă în Europa”.

Statele individuale, a adăugat Xi Jinping, ar trebui să renunțe la politizarea economiei mondiale și să încerce să o transforme într-un instrument al păcii și să „depună eforturi eficiente pentru a promova încetarea focului și a rezolva pașnic criza”. 

Beijingul – care pretinde a fi o parte neutră în conflict – a respins acuzațiile SUA că ia în considerare trimiterea de ajutor letal. Ministerul său de Externe a declarat luni că China „promovează în mod activ discuțiile de pace și soluționarea politică a crizei”, în timp ce SUA „varsă arme letale pe câmpul de luptă din Ucraina”.

Beijingul a publicat săptămâna trecută o poziție în 12 puncte cu privire la „soluția politică” a crizei într-un document care cere discuții de pace pentru a pune capăt războiului de un an. Xi a reafirmat poziția Chinei cu privire la conflict față de Lukașenko, potrivit unei stenograme chineze a întâlnirii.

Întâlnirea dintre Lukașenko și Xi Jingping a avut loc la o zi după ce secretarul de stat al SUA Antony Blinken a făcut marți unele dintre cele mai directe comentarii de până acum despre modul în care SUA ar răspunde oricărui sprijin letal pe care China l-a oferit Rusiei.

Blinken a avertizat că Washingtonul va viza firmele chineze sau cetățenii implicați în orice efort de a trimite Rusiei ajutoare letale pentru războiul său din Ucraina, în timp ce vorbea în timpul unei vizite în Kazahstan. El a spus mai târziu că nu are de gând să se întâlnească cu omologii ruși sau chinezi la o întâlnire a miniștrilor de externe a G20, programată să aibă loc la New Delhi, India, pe 2 martie.

Lukașenko s-a întâlnit, de asemenea, miercuri cu premierul chinez Li Keqiang și a cerut celor două țări să-și „intensifice” relațiile, potrivit unui raport al guvernului belarus.

Strângerea legăturilor dintre Minsk și Beijing vine alături de o diminuare de ani de zile a relațiilor Belarusului cu Uniunea Europeană și deoarece aceasta ar putea încerca să-și diversifice economia dependentă de Rusia.

Fostul stat sovietic a fost vizat de sancțiuni ample din partea SUA și a aliaților săi, ca răspuns la agresiunea Moscovei, după ce Lukașenko a permis trupelor ruse să invadeze Ucraina prin granița de 1.000 de kilometri (621 de mile) ucrainean-belarusă la nord de Kiev.

De asemenea, Uniunea Europeană nu recunoaște rezultatele câștigării alegerilor lui Lukașenko din 2020 – care a declanșat proteste în masă pro-democrație în țară și au fost urmate de o represiune brutală a guvernului.

Pe tot parcursul conflictului din Ucraina au existat temeri că Belarus va fi din nou folosit ca teren de lansare pentru o altă ofensivă rusă sau că trupele lui Lukașenko se vor alătura războiului. Înainte de a vizita Moscova la începutul acestei luni, Lukașenko a susținut că „nicio posibilitate” țara sa ar trimite trupe în Ucraina dacă nu este atacată.

Atât China, cât și Belarus au sugerat anterior că SUA nu vor să vadă încheierea conflictului.

Lukașenko a acuzat Statele Unite că îl împiedică pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să negocieze. „SUA sunt singurii care au nevoie de acest măcel, doar ei îl doresc”, a spus el.

Beijingul a făcut afirmații similare, înalt diplomatul chinez Wang Yi afirmând, la o conferință de securitate la München, la începutul acestei luni, că China nu „adaugă combustibil la foc” și că nu este acea țară care  „culege beneficiile din această criză”, făcând aluzie la propaganda chineză obișnuită care spune că SUA prelungește în mod intenționat războiul pentru a-și promova propriile interese geopolitice și pentru a crește profiturile producătorilor săi de arme.