Calculul pragmatic și alba-neagra Germaniei cu rachetele Taurus. Expert în securitate: „Fostul cancelar era foarte speriat de Rusia”

Germania a făcut un calcul pragmatic și a hotărât să-și intensifice eforturile pentru a ajuta Ucraina, spune experta în securitate Iulia Joja. Chiar dacă nu va primi rachete Taurus, în următoarele săptămâni, spre Ucraina se vor intensifica livrările de armament.

Întâlnirea dintre cancelarul Friedrich Merz și președintele Volodimir Zelenski a fost umbrită de controversele iscate de declarațiile șefului guvernului german legate de ridicarea tuturor restricțiilor privind lovirea de către ucraineni a obiectivelor militare adânc în teritoriul rusesc cu armament primit din Germania, Franța, Marea Britanie și SUA. Declarația a fost interpretată ca o decizie a Germaniei de a livra Ucrainei celebrele rachete Taurus, care au o autonomie între 500 și 600 kilometri, depășind rachete similare precum Storm Shadow (Marea Britanie) sau SCALP (Franța).

Roderich Kiesewetter, un parlamentar conservator aparținând Uniunii Creștin Democrate (CDU) de centru-dreapta din care face parte Merz, l-a criticat aspru pe cancelar pentru că a făcut „declarații contradictorii” în această privință. Kiesewetter a susținut că nu există acord în coaliția de guvernare pentru trimiterea rachetelor Taurus, arată Politico.

Merz a revenit, arătând că, de fapt, comentariile sale se refereau la „ceva care se întâmplă de luni de zile, și anume, că Ucraina are dreptul de a folosi armele pe care le primește, chiar și dincolo de propriile frontiere, împotriva țintelor militare de pe teritoriul Rusiei”.

Până la urmă, Germania nu va livra rachete Taurus, dar va ajuta Ucraina să producă pe teritoriul său rachete fără restricţie în ceea ce priveşte raza de acţiune, a anunţat miercuri, 28 mai, cancelarul federal german Friedrich Merz.

Anunțul a fost făcut în timpul unei conferinţe de presă la Berlin, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Încheiem astăzi o primă etapă în cooperarea dintre Germania şi Ucraina în materie de producţie de arme cu rază lungă de acţiune, va fi vorba de o cooperare la nivel industrial ce s-ar putea derula la fel de bine în Ucraina, cât şi aici, în Germania”, a adăugat Merz, fără a oferi detalii suplimentare.

„Adevărul” a discutat experta Iulia Joja, cadru didactic la Universitatea Georgetown (Washington) și cercetătoare la Middle East Institute, specializată în securitatea europeană și a Mării Negre, pentru a lămuri ce s-a decis de fapt și impactul acestor măsuri.

„Degeaba ridicăm restricțiile, dacă nu au cu ce lovi țintele rusești”

Adevărul: Ce a obținut Ucraina în urma vizitei președintelui Zelenski în Germania?

Iulia Joja: Germania până acum nu a decis să dea rachete Taurus, dar va ajuta Ucraina sa producă rachete de croaziera. Lucrurile se mai pot schimba între timp.

Cancelarul Merz a susținut că Occidentul a ridicat restricțiile cu privire la raza de acțiune a armamentului donat Ucrainei și a dat de înțeles că Germania va furniza Ucrainei rachete Taurus. Într-un articol din Politico, publicat ieri, un coleg de partid de-al lui Merz, Roderich Kiesewetter, l-a criticat aspru pe cancelar pentru că a făcut „declarații contradictorii”. Până la urmă, despre ce restricții vorbim?

Simplificând foarte mult, rachetele se pot împărți în rachete cu rază scurtă, rază medie și rază lungă. Noi, Occidentul, per ansamblu, le-am dat rachete de rază scurtă și câteva de rază scurtă spre medie de acțiune. Nu le-am dat rachete a căror rază de acțiune să le permită să ajungă la Moscova. Taurus ar ajunge până la Moscova, dar Ucraina nu a primit așa ceva.

Pe altă parte, s-au impus și restricții cu privire la folosirea rachetelor primite. Discuția cu raza de acțiune a fost discutată și modificată de-a lungul timpului. A început cu Javelin-urile, care aveau rază de câțiva kilometri, după care am discutat despre sisteme de apărare antirachetă și artilerie și la un moment dat razele au crescut, dar li s-a dat voie ucrainenilor să lovească ținte doar pe teritoriul ucrainean ocupat de ruși.

Și atunci, cu ceva timp în urmă, pe vremea lui Biden, s-a permis, cu chiu cu vai și cu întârziere mare, să bombardeze obiective militare aflate în Rusia, la aproximativ 70 de kilometri de granița recunoscută internațional. Și la asta ne-am oprit. Nu cumva să deranjăm rușii prea tare.

Ei bine, acum această restricție a fost ridicată, în contextul în care, din punct de vedere operațional, ca și în dățile precedente, această evoluție de la Javelin-uri până la situația actuală este întotdeauna întârziată cu luni de zile, dacă nu cu un an. Deja de mult timp rușii și-au mutat centrele de logistică militară, de distribuție de armament și așa mai departe, mult dincolo de raza de acțiune permisă de 70 de kilometri. 

Ajungem la al treilea element al discuției - după ce am vorbit despre raza de acțiune în sensul capacității fizice a rachetelor pe care le-au primit și despre restricțiile impuse și ridicate pe parcurs - și anume faptul că ucrainenii, aproape din primele luni de război, lovesc bine-mersi, inclusiv la Moscova și la Sankt Petersburg cu armament propriu.

Ucrainenii au folosit sisteme complexe de drone produse de ei și rachete sovietice modificate și așa mai departe pentru a lovi dincolo de raza de acțiune impusă de aliați.

Și un ultim punct aici, și cu asta închei, atât în ceea ce privește armele produse de către Ucraina pe timp de război, cât și armele date de aliații din Occident, dincolo de capacitate, de rază de acțiune, în ceea ce privește calitatea, rămâne valabil același lucru pe care l-am tot discutat: ucrainenii au în stoc extrem de puțină muniție.

Deci, chiar dacă ar avea de exemplu câteva rachete Taurus cu care să atace Moscova, când ataci un anumit obiectiv strategic, nu arunci cu o singură rachetă, arunci cu câte opt. Și atunci degeaba le dăm voie, dacă ei n-au cu ce.

„Prea puțin, prea târziu?”

Care crezi că este obiectivul maximal pe care îl pot obține ucrainenii având în vedere ridicarea acestor restricții?

Suntem în aceeași situație în ceea ce privește comentariul sau analiza, cum am fost și până acum, pentru că este, cum se spune în engleză, „too little, too late” (prea puțin, prea târziu) sau la limita între, pe de-o parte, „prea puțin, prea târziu” și, pe de altă parte, „mai bine acum, decât niciodată”. Cam asta este valoarea ridicării acestor restricții cu întârzierea aceasta de aproape un an. Impactul în teatrul de operațiuni, din punct de vedere strategic, este unul extrem de limitat.

Occidentul probabil că a eliminat aceste restricții drept o măsură politică în contextul în care s-a încercat a mia oară să se negocieze cu rușii, dar aceștia în timp ce pretind că negociază, în urmă cu câteva zile, au atacat Ucraina cu un număr record de rachete și mai ales de drone. Pe parcursul ultimei săptămâni, principalele orașele din Ucraina au fost atacate cu un număr record de rachete. 

Și atunci, pe de-o parte putem să deducem că această ridicare a restricțiilor este cauzată de frustrarea occidentalilor care încearcă să negocieze.

Mai este un calcul, mai ales că trebuie să observăm că această inițiativă de ridicare a restricțiilor este una condusă de Germania. Germania care înainte, sub cancelarul Scholz, spunea „nu mă interesează că britanicii, francezii și americanii dau rachete, noi nu dăm pentru că ne e frică de ruși, pentru că nu suntem putere nucleară”. De data aceasta, Merz a vrut să transmită un mesaj politic, să se diferențieze de predecesorul său și să spună că Germania are ambiția să conducă securitatea europeană și conduce această inițiativă care a fost aprobată sau convenită împreună cu ceilalți trei mari aliați, Marea Britanie, Franța și Statele Unite.

Nemții au gândit pragmatic, au făcut un calcul, care într-adevăr trebuia făcut acum un an, dar lui Scholz îi lipsea pragmatismul pentru că era foarte speriat de relația cu Rusia. Merz a făcut un calcul foarte simplu, cred eu, și anume că Germania, care duce greul economic al Uniunii Europene și deci al ajutorului pentru Ucraina, își asumă un cost foarte mare de reconstrucție a Ucrainei, pentru că rușii nu numai că distrug vieți, dar distrug întreaga infrastructură a țării. Un război îndelungat înseamnă costuri din ce în ce mai mari pentru reconstrucție plus că odată cu distrugerea infrastructurii e posibil să apară mai multe valuri de refugiați ucraineni care se vor îndrepta către Germania.

Și atunci calculul, cred eu, a fost că mai bine renunță la frica de escaladare a lui Scholz, deoarece nu e una rațională, și mai bine previn costurile care se anunță enorm de mari, ridicând aceste restricții cu privire la armamentul trimis în Ucraina.

Și atunci, într-adevăr... asta va însemna că ar trebui să vedem probabil în următoarele săptămâni, fie livrări de rachete mai multe, cu rază de acțiune care să treacă dincolo de acei 70 de kilometri de graniță, stabiliți anterior, și care să atingă, din punct de vedere strategic, centrele de logistică unde își poziționează rușii rachetele și dronele, pe care după aceea le folosesc pentru a distruge infrastructura ucraineană. Acesta ar fi scopul.

„5.000 de rachete Taurus ar fi un game changer”

La ce distanță de graniță se află aceste centre logistice care ar putea fi lovite?

Dacă până acum s-au mutat la dincolo de 70 de kilometri de graniță, trebuie să fie undeva între acești 70 de kilometri și Moscova.

Și un ultim element aici, noi nu mai știm exact ce primește Ucraina din cauza deciziilor statelor de a nu face publice toate livrările de armament. De exemplu, finlandezii publică doar o parte din ajutorul militar. Bănuiesc că și nemții o să facă la fel și alții. Deci vom vedea probabil în următoarele săptămâni și luni în această campanie de vară care urmează, probabil, atacuri ale ucrainenilor dincolo de acești 70 de kilometri în centrele de logistică ale rușilor.

Ce ar însemna trimiterea de rachete Taurus către Ucraina?

Probabil că în baza tendințelor din ultimii ani vor fi și acolo restricții. Poate că nu vor fi publicate, dar vor fi probabil restricții. Oricum, ucrainenii respectă legile războiului, nu atacă centre, civile, clădiri și facilități care sunt utilizate pentru civili sau chiar cu utilizare dublă, civilă și militară, spre deosebire de ruși care de fiecare dată când atacă, practic zilnic, încalcă legile războiului.

Nu vom vedea niciodată, indiferent de cât ajutor primesc de la occidentali, ucrainenii bombardând ținte civile.

Primirea de rachete Taurus va  schimba mersul războiului?

Nimic nu poate face acest lucru dacă vorbim doar despre calitate. Trebuie să fie și cantitate. Adică dacă Germania le dă 5 rachete Taurus mâine, nu se va întâmplă nimic. Trebuie să le pună într-un depozit, să le țină pentru zile mai negre. Dar dacă le dă 5.000 de rachete, atunci este un „game changer” categoric. În momentul acela, probabil că rușii vor începe să se retragă. Nici nu știu dacă există în stocuri 5.000 de astfel de rachete, dar astea sunt variațiile, depinde foarte mult de cantitate, nu numai de calitate, mai ales că este cel mai mare război din Europa din ultimii 70 de ani și unul dintre cele mai mari din lume, adică linia frontului este atât de lungă precum aproape continentul european.