Zeci de milioane de dolari din bugetul municipalitatii s-au scurs spre sereleuri obscure

Anual, Primaria Capitalei inregistreaza pierderi in buget de 45 milioane dolari, suma care reprezinta debitele si penalitatile ce ar trebui recuperate de la agentii economici care folosesc cele peste

Anual, Primaria Capitalei inregistreaza pierderi in buget de 45 milioane dolari, suma care reprezinta debitele si penalitatile ce ar trebui recuperate de la agentii economici care folosesc cele peste 3.000 de spatii comerciale. In ceasul al 12-lea, cand juristii municipalitatii s-au vazut obligati sa-i actioneze in instanta pe rau-platnici, chiar cu sentinte favorabile n-au mai avut ce recupera. In sutele de metri patrati in care ani de zile s-au lafait, umplandu-si buzunarele, mii de comercianti, executorii judecatoresti n-au mai gasit decat cateva rafturi goale. Procedeul ne-a fost explicat pe larg de catre unul din juristii Primariei Capitalei. Doamna Oana Lucutar, specialist pe contracte comerciale, ne-a declarat: "Agentii economici, cand simt ca se apropie executarea datoriilor, isi infiinteaza o noua firma, iar pe cea cu datorii o abandoneaza. Asa s-a ajuns ca, din cele 300 de procese, castigand 70 la suta, sa nu putem recupera decat o masa, cateva scaune si rafturi goale". Cu toate ca sunt la curent cu smecheriile agentilor economici, juristii municipalitatii ii actioneaza in instanta sau cer rezilierea contractelor abia dupa ce acestea expira sau, mai nou, dupa ce presa semnaleaza. Exemplul cel mai concret il reprezinta fast-food-ul Copli, situat chiar sub privirea primarului general, Traian Basescu. SRL-ul fast-food-ului Copli, cu doua milioane de lei capital social, functioneaza din 1993 in sute de metri patrati. Sub mandatele a patru primari - Halaicu, Ciorbea, Lis si Basescu - SRL-ul a prejudiciat bugetul cu peste 6 milioane de dolari, neplatind nici un leut catre municipalitate. Specialista PMB Oana Lucutar sustine ca "in 1995 Primaria Capitalei a solicitat recuperarea debitelor prin instanta, dar cererea n-a fost... timbrata". Asa s-a facut ca de atunci datoriile catre bugetul municipalitatii au fost prescrise de doua ori. Un alt mare datornic este SRL-ul Herex, care la inceputul anului 2000 datora Primariei Capitalei 80.000 de dolari. Si in acest caz datoriile au fost prescrise, iar rezilierea contractului s-a cerut in 2001, desi acesta expirase inca din 1999. O alta firma cu datorii semnificative prescrise este Royal House SRL. La sfarsitul anului 2000, SRL-ul figura cu datorie de aproape 1,2 milioane dolari. La aceeasi data SC Toma Impex SRL avea o datorie prescrisa de aproape 1,3 milioane de dolari. O casa de schimb valutar din sectorul 5 al Capitalei, Intergip SRL, avea de platit municipalitatii 280 mii dolari. La doi pasi de Primaria Capitalei, pe bulevardul Mihail Kogalniceanu nr. 21, societatea Bederu Import-export, cu obiect de activitate bar si jocuri mecanice, datora la bugetul muncipalitatii 72 mii de dolari. Si in acest caz, traditionala prescriere a prejudiciat definitiv bugetul cu 53.350 dolari. Conform incheierii de sedinta a Camerei de conturi Bucuresti din cadrul Curtii de Conturi a Romaniei, mai multe societati au pierdut procesele in instanta, iar hotararile judecatoresti investite cu formula executorie nu au fost puse nici acum in aplicare. Astfel, Turoma Exp.-Imp. SRL, care s-a asociat cu Primaria Capitalei pentru spatiul din J.L. Calderon nr. 56, pana in luna septembrie 2000 a acumulat o datorie de 801.335 dolari. Desi municipalitatea a castigat procesul, sentinta a ramas ca si inexistenta pentru functionarii municipalitatii. In acelasi mod s-a procedat si cu SRL-urile Romvital Service (150.000 dolari datorii), Vasidami Paic (46.621 dolari) etc. Desi controlorii Curtii de Conturi au stabilit un prejudiciu de cel putin 2,6 miliarde de dolari imputat initial in solidar directorului Directiei Juridice, Radu Dinulescu si fostului primar, in urma judecarii suma a fost reimpartita primarului Viorel Lis si subalternilor lor. Singurul scos basma curata de judecatorii Curtii de Conturi a fost Radu Dinulescu, cu toate ca in capitolul "raspunderea patrimoniala" din Codul Muncii se stipuleaza foarte clar ca, in cazul prejudiciilor, se raspunde in solidar. Foto: Codruta DRAGOESCU