Trei sferturi din colesterol este fabricat de propriul nostru corp. Ce rol are alimentaţia în creşterea sau scăderea colesterolului „rău“

100 de grame de ficat de pui conţin 631 de miligrame de colesterol, iar aceeaşi cantitate de ficat de vită – 389. Prin comparaţie, o linguriţă de unt (10 grame) conţine 22 de miligrame de colesterol, iar o linguriţă de ulei – 0 colesterol. Academicianul Nicolae Hâncu, medic nutriţionist,  explică la cât ar trebui limitat consumul zilnic de colesterol şi de ce e important să avem un stil de viaţă sănătos.

Despre probleme cu colesterolul auzim suficient de des încât să îl urâm pur şi simplu. Mai ales că orice am face pare să tot crească până la cer. Ce este colesterolul şi de ce este el important pentru sănătatea noastră, explică academiaicnul Nicolae Hâncu în „Abecedarul de nutriţie“.

Astfel, colesterolul este o substanţă din grupul lipidelor, necesară pentru buna funcţionare a celulelor, pentru ffabricarea hormonilor sexuali şi a sărurilor biliare, care, la rândul lor sunt indispensabile digestiei.

Colesterolul este transportat prin sânge, în special sub forma a două lipoproteine – LDL şi HDL. Funcţiile lor în organism sunt diferite, motiv pentru care primul este considerat colesterolul „rău“, iar celălalt „bun“. Iată de ce! Sursele de colesterol sunt grăsimea alimentară de origine animală (grăsimea saturată) – exogen - şi fabricarea lui de către ficat – endogen.

Alimentaţia are o influenţă minoră

Nivelul normal de colesterol în sânge este de 150-200 de mg pe zi, din care doar 20-25% este datorat celui exogen. Cu alte cuvinte, alimentaţia nu are o influenţă majoră asupra nivelului colesterolului în sânge, care în proporţie de 70-80% este fabricat de propriul nostru corp.

În condiţiile în care nivelul colesterolului în sânge creşte, el se depozitează pe pereţii arterelor pe care le îngroaşă, transformându-le în tuburi rigide. În felul aceste, se perturbă circulaţia sângelui, ceea ce compromite nutriţia organelor vitale. Aceasta este ateroscleroza din cauza căreia se produc infarctul miocardic, AVC-urile anevrismele de aortă arteriopatia membrelor inferioare sau insuficienţa cardiacă. Autorul acestor dezastre este coleterolul „rău“ – LDL – considerat un adevărat ucigaş al omului.

În sens opus, acţionează colesterolul HDL  care se opune apariţiei aterosclerozei, motiv pentru care e considerat colesterolul „bun“.

Cum citim un buletin de analize

„Am insistat asupra acestor aspecte pentru a ajuta pacienţii să înţeleagă buletinele de analize medicale. Astfel, pe un buletin de analize se notează în felul următor:

Colesterolul total normal: 150-200 mg/dl, valori mai mari produc ateroscleroza;

Colesterolul LDL, normal: 80-100 mg/dl, valori mai mari produc ateroscleroza;

Colesterolul HDL, normal este la bărbat mai mare de 40 mg/dl, iar la femei mai mare de 50 mg/dl, valori mai mici favorizează producerea aterosclerozei.

Cu alte cuvinte, creşeterea colesterolului total şi a colesterolului LDL, precum şi scăderea HDL, reprezintă adevăraţi factori de risc cardiovascular care pot fi combătuţi printr-o alimentaţie sănătoasă, exerciţiu fizic şi medicamente.

Cum ajută alimentaţia

Colesterolul „rău“ poate fi scăzut prin creşterea aportului de grăsimi mononesaturate, eliminarea alimentelor cu conţinut crescut de colesterol – adică gălbenuţul de ou, preparatele pe bază de creier, ficat, carne de porc, fructe de mare, unt, smântână, brânzeturi grase, mezeluri.

Este important de ştiut că uleiurile vegetale şi margarina nu conţin colesterol.

Colesterolul „bun“ poate fi crescut prin folosirea uleiului de măsline, a celui de floarea-soarelui şi de porumb; prin consumul adecvat de fibre alimentare şi reducerea dulciurilor, prăjiturilor şi cremelor în dietă. Totodată, 10 grame de alcool pe zi creşte nivelul acestui tip de colesterol.

„Să adăugăm la acestea regimul regulat de efort fizic – 20-60 de minute pe zi de mers pe jos, combinat cu starea de nefumător“, conchide dr. Hâncu.

Consumul de colesterol ar trebui limitat la sub 300 de mg pe zi.