Studiu american în orfelinatele din România: neglijarea copiilor la o vârstă fragedă le afectează creierul

Până în anii '90, orfelinatele din România erau cunoscute pentru condiţiile precare şi pentru supraaglomerarea în care trăiau copiii. Noile cercetări în domeniu au demonstrat că un astfel de mediu poate afecta creierul copilului pentru totdeauna.

Instituţionalizarea în primii ani ai copilăriei poate modifica structura creierului şi comportamentul copilului pe termen lung. Din fericire, dacă se intervine din timp, efectele pot fi stopate, demonstrează studiul citat de „LiveScience”.

Timp de 13 ani, cercetătorul american Nathan Fox a urmărit, alături de colegii săi, un grup de copii din orfelinatele din preajma Bucureştiului. Deşi aceste instituţii sunt numite orfelinate, mulţi dintre copiii de acolo au părinţi în viaţă, dar care i-au lăsat în grija statului.

Occidentul a descoperit cu groază starea jalnică din orfelinatele româneşti

După căderea regimului comunist în 1989, situaţia copiilor din orfelinatele din România a devenit cunoscută în întreaga lume. Instituţiile nu aveau personal suficient, iar abuzurile şi neglijenţa erau un stil de viaţă. În prezent, situaţia s-a îmbunătăţit, spune Fox, iar acum e ilegală instituţionalizarea unui copil sub doi ani, care nu suferă de un handicap sever. Cei 136 de copii implicaţi în studiu au ajuns în orfelinate când condiţiile încă erau rigide, menţionează Fox.

„Condiţiile erau destul de rigide. Toţi copiii trebuiau să mănânce, să facă baie şi să meargă la toaletă în acelaşi timp. Îngrijitorii nu aveau pregătirea suficientă şi erau prea puţini în raport cu numărul copiilor”, continuă Fox.

La invitaţia ministrului pentru Protecţia Copilului, din timpul dictaturii ceauşiste, Fox şi ceilalţi cercetători au urmărit copiii din şase orfelinate bucureştene, pe care i-au împărţit, aleatoriu, în două categorii: câţiva au rămas în orfelinat, iar ceilalţi au fost daţi în grija unor familii, plătite să îi crească până la vârsta de patru ani jumătate. De atunci, Fox i-a ţinut sub supraveghere pe copiii care acum au 12 ani, evaluându-le dezvoltarea creierului şi a comportamentului.

Experienţele din copilărie marchează funcţiile cerebrale

Studiul a arătat modificări în structura creierului celor care şi-au petrecut primii ani în orfelinate, faţă de cei care au fost crescuţi într-o familie. Rezultatele indică existenţa unei „zone sensibile” din creier, declară cercetătorul studiului, Nathan Fox.

„Sugarii şi copiii mici au nevoie de un mediu în care să interacţioneze, să primească îngrijire fizică şi emoţională, nu doar mâncare”, declară Fox pentru LiveScience. 

Cercetăriile recente aduc dovezi în ceea ce priveşte faptul că experienţele din copilărie pot avea un impact de durată asupra creierului. De exemplu, copiilor abuzaţi li se micşorează anumite regiuni din hipocampus (parte a creierului, alcătuită din materie cenuşie şi cu un rol central în procesele de memorare, n.r).

Cele mai recente rezultate vin de la copiii de opt ani, ale căror creiere au fost scanate cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică.

Cercetătorii au descoperit că intituţionalizarea la o vârstă fragedă schimbă structura şi funcţia creierului. Fiecare moment petrecut într-o astfel de instituţie micşorează volumul materiei cenuşii sau a celulelor creierului. Copiii care au stat în orfelinate au, de asemenea, mai puţină materie albă şi o  activitate cerebrală mai scăzută. Profesorii îi descriu ca fiindu-le greu să se adapteze în societate.

Comportamentul copiilor este influenţat şi de legătura creată între ei şi îngrijitori. „Ideea e că cei care trăiesc într-un mediu în care se simt în siguranţă, au activitatea creierului consolidată la vârsta de opt ani”, adaugă Fox.

Dacă se intervine la timp, efectele pot fi stopate

Fox a declarat că muţi dintre copiii care au participat la acest studiu şi-au schimbat modul de a trăi când au ajuns într-o familie sau au rămas într-un orfelinat. Până la vârsta de opt ani, doar zece dintre cei din casele de copii au rămas acolo, ceilalţi ajungând la familii adoptive, în plasament sau s-au reunit cu familia biologică. De asemenea, mai mult de jumătate dintre copiii daţi în grija unei familii s-au reunit cu familia biologică sau s-au mutat într-o altă parte.

„Ceea ce noi vrem să subliniem este faptul că un copil este luat la timp dintr-un orfelinat, efectele pot fi mai puternice decât sugerează cercetarea noastră”, conchide Fox. Efectele instituţionalizării la o vârstă fragedă pot fi de lungă durată, la fel şi efectul produs de căutarea unui cămin stabil. „Acesta este un mesaj important, ţinând cont că opt milioane de copii din lume, cresc în orfelinate”, subliniază Nathan Fox.

Copiii care au părinţi neglijenţi se confruntă cu probleme asemănătoare.