Poluarea creşte alergia la polen

Fiecare primăvară este o spaimă pentru alergici. Fumatul pasiv şi poluarea sporesc sensibilitatea oamenilor, iar încălzirea globală creşte cantitatea de alergeni.

Potrivit statisticilor, între 10 şi 20 % din populaţia globului este alergică la polen, aproximativ 400 de milioane de oameni având de suferit din această cauză. Specialiştii de la American Academy of Allergy, Asthma & Immunology, din SUA, explică mecanismele alergiilor la polen şi remediile care pot fi aplicate.

Reacţia alergică este un răspuns exagerat al organismului la orice stimuli consideraţi de acesta a fi un soi de „intruşi" (alergeni). În contact cu aceştia, organismul răspunde prin eliberarea în sânge a unor substanţe (histamină şi leucotriene) care provoacă simptomele caracteristice alergiilor. Sensibilitatea la anumiţi alergeni apare în primii ani de viaţă şi scade odată cu înaintarea în vârstă.

Morcovii şi merele provoacă neplăceri

Alergiile apar frecvent primăvara, când polenul plantelor înflorite este împrăştiat de vânt pe distanţe foarte mari, iar concentraţia maximă de polen din aer se înregistrează dimineaţa. 20 de granule de polen într-un metru cub de aer sunt suficiente pentru declanşarea unor crize alergice. În perioada martie-aprilie, „vinovat" pentru neplăceri este polenul arborilor.

Maximul manifestărilor alergice este atins în perioada lunilor mai-iunie şi se poate prelungi şi în lunile de vară, când alergia este provocată de fân sau de lucernă. Şi anumite legume din familia umbeliferelor (în special ţelina sau morcovul), Artemisia, Ambrosia sau anumite fructe (merele Golden) pot declanşa manifestări alergice celor sensibili în cazul în care sunt consumate crude. Rinita alergică este cea mai comună formă a alergiilor sezoniere, provocate în special de polen, praf, microsporii ciupercilor, acarieni sau de reziduurile animale.

Studii recente arată că cei care trăiesc în mediul urban sunt mult mai afectaţi de alergiile la polenuri decât cei din mediul rural din cauza poluării, dar şi pentru că, în prezent, pe vechiul continent înflorirea plantelor primăvara are loc, în medie, cu aproape o săptămână mai devreme, iar toamna modificările suferite de vegetaţie întârzie cu cinci zile, comparativ cu jumătatea secolului trecut. Potrivit dr. François-Michel Bernard, membru al Academiei naţionale franceze de medicină, în regiunea Languedoc, din 1976 până în prezent, numărul de alergii la chiparoşi a crescut de 50 de ori!

Particulele de polen devin mai alergice şi prin combinarea cu particulele de fum provenite de la motoarele Diesel. Spre exemplu, s-a constatat că în Japonia polenul chiparoşilor care înainte de construirea unor şosele în apropiere nu era alergen a devenit periculos pentru cei sensibili. De asemenea, s-a constatat că datorită diferenţei de industrializare (din perioada separării celor două state) şi a poluării în Germania de Est polenul este mai puţin agresiv faţă de cel din Germania de Vest. De asemenea, tutunul şi fumatul pasiv, arată specialiştii de la Allergy Institute, cresc riscul de alergie.

Chestionar: Simptome alarmante

- Cel puţin o lună pe an, aveţi nasul înfundat, secreţii nazale abundente sau prurit nazal.
- Aţi trăit măcar o dată experienţa ochilor iritaţi, lăcrimare sau uscăciunea ochilor, roşeaţă a ochilor şi umflarea pleoapelor.
- O mare parte din timp aveţi nasul înfundat, deşi nu suferiţi de o răceală.
- Aveţi uneori secreţii nazale.
- Sforăitul a devenit o problemă şi simţiţi de multe ori că aveţi nasul înfundat în timpul nopţii.
- Aţi avut probleme şcolare sau de serviciu din cauza alergiilor, problemelor sinusurilor sau probleme cu respiraţia.
- Aţi avut o intervenţie chirurgicală pentru a corecta o problemă a sinusurilor, deviaţie de sept, sau în sfera ORL.
- Aţi luat antibiotice de mai multe ori pentru tratarea sinusurilor, urechii sau infecţiilor respiratorii.
- Simţiţi că aţi evita unele activităţi din cauza alergiei.

Dacă aţi răspuns afirmativ la cel puţin cinci întrebări, ar fi bine să consultaţi medicul alergolog.