Permis şi interzis în dieta bolnavilor de gastrită

Persoanele care suferă de gastrită trebuie să consume cu moderaţie crudităţile de sezon, care cresc aciditatea din stomac.

Trufandalele, atât de recomandate de specialişti în această perioadă pentru multiplele beneficii aduse stării de sănătate, sunt trecute pe lista gri în cazul celor cu gastrită, adică trebuie mâncate cu precauţie. Medicii nu le interzic acestor persoane consumul de ridichi, castraveţi, roşii sau ţelină, de exemplu, însă le recomandă să ţină de cont de toleranţa individuală.

Chiar şi ardeiul iute poate fi consumat în cantităţi mici de cei care îl tolerează, deoarece capsaicina (substanţa care îi conferă gustul iute) este un protector al pereţilor gastrici şi reglează producţia de secreţii acide.

Alimentele de sezon ce pot fi incluse fără probleme în dieta bolnavilor de gastrită sunt spanacul, loboda şi dovleceii fierţi, sub formă de piureuri sau de sufleuri.

Orez, cartofi şi iaurt, bune pentru stomac

Alte alimente care pot fi consumate fără probleme şi care aduc, în plus, beneficii sistemului digestiv sunt cartofii, orezul şi iaurtul. „Cartofii scad aciditatea gastrică, pentru că au în compoziţie anumite substanţe alcalinizante", afirmă prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

Specialistul subliniază că este recomandat ca aceste alimente să fie consumate zilnic, dar porţiile nu trebuie să depăşească 200 g în cazul cartofilor, 150 g în cazul iaurtului şi 100 g în cazul orezului.

Cartofii pot fi întrebuinţaţi şi sub formă de suc, în asociere cu sucul de morcov, ambele legume având efect de calmare a durerilor stomacale.

„De asemenea, orezul acţionează ca un pansament gastric şi reduce aciditatea. Cel mai bun tip de orez este cel cu bob lung, pe a cărui etichetă scrie parboiled (adică prefiert)", spune prof. dr. Mencinicopschi. Orezul poate fi consumat ca atare sau adăugat în salate.

Pentru menţinerea sănătăţii microflorei gastro-intestinale, specialiştii recomandă şi consumul de iaurturi cu probiotice, în special cele care conţin Lactobacillus acidophilus.

Mestecatul insuficient scade pH-ul

Atunci când mâncăm pe fugă sau la birou, în faţa calculatorului, nu mestecăm suficient şi, de aceea, pH-ul din tubul digestiv scade, adică devine mai acid.

Explicaţia este că, în cazul în care hrana nu este suficient mărunţită, organismul este nevoit să secrete mai mult suc gastric. De aceea, specialiştii ne recomandă să acordăm cel puţin un sfert de oră meselor, pentru a mânca în tihnă. Dacă este posibil, mestecă fiecare aliment de cel puţin 20 de ori.

Fără E-uri şi grăsimi

Stilul de viaţă modern este principalul vinovat pentru creşterea acidităţii gastrice, acest fenomen fiind doar rareori consecinţa unei boli digestive propriu-zise, atrag atenţia specialiştii.

Vinovate sunt tendinţele actuale legate de consumul mâncărurilor condimentate, prăjite, al alimentelor care conţin aditivi sintetici (mezeluri, afumături) sau al produselor de patiserie, care conţin grăsimi nesănătoase. De asemenea, alcoolul şi băuturile carbogazoase pot irita mucoasa stomacului.

Ştiai că...

- 200 ml de suc de orz verde pe zi, timp de 20 de zile, ajută la regenerarea mucoasei gastrice, având efect calmant şi antiinflamator?

- stresul îngreunează digestia, aşa că ar trebui ca fiecare masă să fie luată într-un cadru cât mai liniştit?