Mersul pe jos este recomandarea suverană în tratamentul obezităţii. Ce alte forme de mişcare mai sunt utile

Consumul caloric corespunzător la 2.000 de paşi este de 100 de kilocalorii. Specialiştii au calculat că, o persoană care merge pe jos 10.000 de paşi pe zi poate cheltui între 2.500 şi 3.500 de kilocalori într-o săptămână.

Nu există formă de mişcare mai uşoară care să ne scape de kilogramele în plus decât mersul pe jos. Aşadar, dacă nu suntem pe lista celor cărora medicii le-au recomandat să fie precauţi, activitatea fizică de intensitate moderată trebuie practicată o oră pe zi.

Mersul pe jos este considerat ideal pentru iniţierea oricărui program de activitate fizică indiferent că suntem femei sau bărbaţi, sănătoşi sau bolnavi, şi fundamentul oricărui exerciţiu fizic ulterior de intensitate mai crescută. Beneficiile mersului pe jos sunt multiple: de la reducerea greutăţii corporale, a tensiunii arteriale, a valorii colesterolului şi a trigliceridelor, până la scăderea incidenţei accidentelor vasccular cerebrale. În plus, mersul pe jos întăreşte scheletul osos şi creşte rezistenţa la oboseală.

Putem alege 2-3 forme de activitate fizică care să ne placă, care să nu ne plictisescă şi pe care să le putem practica oricând, indiferent de vreme, şi care însumate să dea 60 de minute.

Dacă suntem foarte ocupaţi putem muta sala de sport la noi acasă, pe bicicleta de cameră, steper sau banda de alergat. Nu mai punem la socoteală piscina.

Fie că alergăm pe bandă sau în parc, recomandarea este de a purta pantofi de sport, de a face mişcarea la 1-2 ore după masă, de a ne hidrata cu apă minerală plată – 0,5 – 1 litru – consumată imediat chiar la locul unde se încheie activitatea fizică practicată.

Printre activităţile fizice de intensitate moderată se numără mersul cu bicicleta, tenisul ca joc de relaxare, în timp ce aerobicul, înotul, patinajul, alergarea cu viteză sau schiul sunt clasificate drept activităţi fizice de intensitate crescută.