Medicii au identificat o nouă formă de demenţă. Cum se numeşte şi care e legătura cu maladia Alzheimer. Studiu
0Noua boală neurodegenerativă se numeşte LATE şi este asemănătoare bolii Alzheimer, cu care, se pare, a şi fost confundată, de multe ori. Aşa explică cercetătorii de ce tratamentul împotriva maladiei Alzheimer nu a funcţionat.
Medicii au identificat o nouă formă de demenţă care ar putea fi mai frecventă decât Alzheimer la persoanele în vârstă, potrivit cnn.com care citează un studiu publicat în revista Brain.
Noul tip de demenţă se numeşte LATE - un acronim pentru encefalopatie limbic predominantă asociată vârstei, sub influenţa TDP-43 - afectează creierul în mod diferit şi se dezvoltă mai încet decât maladia Alzheimer, potrivit aceleiaşi surse. Numele complet se referă la zona din creier care este cel mai probabil să fie afectată, precum şi la proteina modificată din centrul acesteia.
Medicii mai spun că, de multe ori, aceste tipuri de demenţe merg împreună, şi, în aceste cazuri, declinul cognitiv al pacientului este mai abrupt.
Noul tip de demenţă nu implică, prin urmare, cele două tipuri de proteine modificate identificate în cazul maladiei Alzheimer, respectiv proteina Tau şi plăcile de beta-amiloid care distrug celulele nervoase şi legăturile dintre acestea.
Cercetătorii mai spun că proteina modificată implicată în LATE are un rol important în apariţia bolii neuronului motor, o afecţiune considerată rară. Cu mai mult de un deceniu în urmă, medicii au legat prima dată proteina TDP de scleroza amiotrofică laterală, altfel cunoscut sub numele de boala ALS sau Boala Lou Gehrig. De asemenea, a fost legată de un alt tip de demenţă, numită degenerescenţa lobară frontotemporală.
Revizuirea conceptului de demenţă
„Trebuie neaărat să revizuim conceptul de demenţă“, a atras atenţia dr. Peter Nelson, director de neuropatologie la Universitatea Kentucky Medical Center.
LATE este o boală de 100 de ori mai frecventă decât ALS sau degenerescenţa lobară frontotemporală, a mai spus nelson.
Cu toate acestea, boala nu a apărut din senin. Dovezile s-au constituit pe parcursul anilor, incluisv din rapoartele medicale ale pacienţilor a căroro formă de boală nu se potrivea cu tipurile cunoscute de demenţă precum Alzheimer.
„Nu este o singută boală cea care determină toate tipurile de demenţă“, este de părere Sandra Weintraub, profesor de psihiatrie şi de ştiinţe comportamentale la Universitatea Northwestern Feinberg School of Medicine. Specialista nu a fost implicată în această nouă cercetare.
Potrivit lui Weintraub, cercetătorii sunt consştienţi de „eterogenitatea demenţei “, dar imaginarea întocmai a fiecărui tip extrem de diferit s-a dovedit a fi o provocare. De ce unele persoane îşi pierd mai întâi memoria, în timp ce altele îşi pierd capacitatea de a vorbi sau suferă schimbări de personalitate? De ce unii dezvoltă demenţă mai devreme în viaţă. În timp ce alţii, mai târziu?
Eterogenitatea demenţei complică cercetările
Experţii sunt de părere că această eterogenitate complică cercetările asupra demenţei, incluisv Alzheimer, pentru că nu este întotdeauna clar care este cauza determinantă - şi, în aceste condiţii, medicii să aplice tratamentul corect.
Cel mai probabil, LATE răspunde la tratamente diferite în comparaţie cu alte tipuri de demenţă precum Alzheimer, ceea ce a afăcut de multe ori ca eficacitatea medicaţiei să fie nulă. Oamenii nu au răspuns la tratament pentru că nu aveau acea boală, spun acum cercetătorii.
Demenţa este o boală extrem de complexă, care poate avea multiple cauze. Deşi într-un stadiu incipient, această cercetare constituie un pas înainte propunând un nou subtip de demenţă, şi-a exprimat opinia dr. James Pickett, director în cadrul Alzheimer's Society, profesor la University College London.
Potrivit acestuia noul studiu este una dintre cele mai importante lucrări publicate în ultimii cinci ani, referitoare la demenţă.