„Mai lasă-mă încă cinci minute!“ Mituri despre somn care ne distrug sănătatea

Prejudecăţile pe care le avem referitoare la somn ne înrăutăţesc starea de sănătate şi dispoziţia şi ne scurtează viaţa, atrag atenţia cercetătorii. Ei au întocmit un top al celor mai frecvente mituri de care, se pare, ţinem cu dinţii.

O echipă de la New York University a scotocit internetul în căutarea celor mai comune prejudecăţi referitoare la somn şi a le pune faţă în faţă cu realităţile ştiinţifice. Rezultatul cercetării a fost publicat în jurnalul Sleep Health. Cercetătorii speră să risipească ceaţa şi să-i determine pe oameni să fie mai atenţi la sănătatea lor şi la medicina bazată pe dovezi.

Cum arată clasamentul întocmit de cercetători?  Primul loc este ocupat de mitul conform căruia o putem scoate la capăt cu mai puţin de cinci ore de somn pe noapte, potrivit bbc.com. Premierul britanic Margaret Thatcher era celebră pentru faptul că se odihnea doar puţine ore – patru – în fiecare noapte, la fel şi cancelarul german Angela Merkel . Somnul „pe repede-nainte“ pentru un număr mai mare de ore petrecute la birou pare să fie un loc comun al poveştilor de success în politică şi afaceri, notează aceeaşi sursă.

Cu toate acestea, cercetătorii susţin că, din punctul lor de vedere, mai puţin de cinci ore de somn pe noapte este cel mare risc la adresa sănătăţi organismului pe termen lung. „Avem studii extinse care arată că cinci ore sau mai puţin de cinci ore de somn pe noapte creşte foarte mult riscul de sănătate“, atrage atenţia cercetătorul dr. Rebecca Robbins. Aceasta aminteşte bolile de inimă – atacul de cord şi atacul vascular - cerebral – afecţiuni  care scurtează durata şi calitatea vieţii. Specialistul recomandă cu insistenţă  între 7 şi 8 ore de somn pe timpul nopţii.

Alcoolul înainte de culcare impulsionează somnul. Un pahar de vin, bere sau whisky, seara, pentru relaxare şi somn mai bun este o altă prejudecată. „Poate că ne ajută să adormim, dar strică foarte tare calitatea odihnei pe parcursul nopţii, mai spune dr. Robbins. În mod particular, întrerupe somnul REM (perioada cu mişcări rapide ale ochilor) etapă a somnului foarte importantă pentru memorie şi învăţare. Aşa că da, poate că unii adorm mai uşor, dar unele beneficii ale somnului se pierd.

Alcoolul este, de asemenea, un diuretic, astfel că un alt inconvenient ar putea fi acela că este nevoie să ne trezim peste noapte pentru a ne goli vezica.

Privitul la TV înainte de culcare ajută somnul. „Am nevoie să mă calmez puţin înainte de culcare aşa că mă uit la televizor“. Dr. Robbin argumentează: „Adesea, când privim seara la televizor, prindem ştirile, ceea ce numai benefic pentru somn nu este. Nici Game of Thrones sau Red Wedding nu sunt departe, provocând mai degrabă insomnie şi stres, decât relaxare“.

Un alt minus al televizorului şi al altor electronice de tipul mobilelor şi tabletelor este faptul că produc lumină albastră, care diminuează producerea de către organism a melatoninei – hormonul somnului.

Dacă vrei să adormi stai în pat. Ai petrecut atât de mult timp în pat încercând să adormi încât ai numărat toate oile din Noua Zeelandă – adică vreo 28 de milioane? Te întrebi ce-ai putea face în continuare? Răspunsul este să nu mai încerci. „O să începi să asociezi patul cu insomnia“, mai spune dr. Robbins. Unei persoane sănătoase îi ia circa un sfert de oră pentru a adormi. Mai mult de atât însă…ai grijă să te ridici din pat, să schimbi ambianţa şi să faci ceva relaxant, care să nu solicite mintea.

Oprirea ceasului deşteptător. Fie că este setat în telefon, fie că nu, ar trebui să ne dăm jos din pat atunci când auzim alarma. Chiar dacă ne gândim că cinci minute de odihnă în plus vor face diferenţa pentru întreaga zi. Adevărul este că ne putem întoarce la somn după ce oprim alarma, dar este o calitate foarte proastă a acestei odihne, mai spune specialistul. În loc de asta, specialistul recomandă să tragem draperiile şi să ne expunem luminii naturale cât de mult putem.

Sforăitul este întotdeauna inofensiv. Uneori. Alteori, poate fi semnul unei apnee de somn, o tulburare caracterizată prin pauze lungi între respiraţii. Persoanele cu apnee de somn au riscuri mai mari de hipertensiune arterială, bătăi neregulate ale inimii, atac de cord au atac vascular-cerebral. Unul din semnele îngrijorătoare este sforăitul puternic.

Dr. Robbins, conchide: „Somnul este unul dintre cele mai importante lucruri pe care îl putem face pe timpul nopţii pentru sănătatea noastră, pentru dispoziţie şi pentru a trăi mai mult.“