Flatulenţa: cauze şi remedii

Doar menţionarea subiectului stârneşte de cele mai multe ori chicote, dar atunci când te confrunţi cu o eliminare excesivă de gaze, mai ales într-un context neprotrivit, nu mai este deloc nostim.

Fenomenul a făcut „victime” din cele mai vechi timpuri. Dovadă stau două texte de acum 2.500 ani, scrise de însuşi Aristofan, părintele comediei, care abundă de relatări umoristice despre „scăpările” de gaze ale cetăţenilor atenieni. Şi satirile lui Seneca la adresa împăratului Nero îi acordă o mare importanţă. Apoi, în atâtea şi atâtea scene de teatru, film, viaţă. Totuşi, dincolo de latura lui ridicolă, trebuie să ştii că acesta este un act fiziologic absolut firesc, prin care organismul elimină în afară un amestec de gaze, care nu sunt altceva decât produse secundare ale procesului digestiv petrecut la mamifere.

Acest amestec, denumit „flatus” („vânt" în latină) de către medicii romani din Antichitate, provine din surse exogene/externe, reprezentând aerul înghiţit, şi/sau endogene/interne, reprezentând gazele produse în intestin în urma acţiunii normale a bacteriilor Methane bacteria şi Methane bacteria Smithy asupra substanţelor nedigerate din colon.

Vorbim de normalitate atunci când eliberările de flatus se încadrează în limitele de 6 până la 20 de ori pe zi. Aşadar, de-abia dacă depăşeşti această frecvenţă e o problemă, dar nici dacă n-ai deloc nu e bine.

Cauzele flatulenţei

Lista începe cu aerofagia, cum este denumită în termeni medicali înghiţirea de aer în procesul alimentaţiei, îndeosebi atunci când mâncatul se face în grabă sau se consumă băuturi carbogazoase, dar şi când se mestecă gumă ori se fumează. O parte importantă din vină o poartă ineficienţa digestiei, indusă de consumul haotic şi amestecul necorespunzător al alimentelor, aşa cum este bine-cunoscuta combinaţie dintre friptură şi cartofi sau tocătura de carne şi orez, respectiv grăsimi şi carbohidraţi.

De asemenea, mari generatoare de gaze sunt fasolea, varza, tărâţele, conopida, broccoli, ceapa, prunele, stafidele, varza de Bruxelles. La fel şi îndulcitorii ca manitolul, sorbitolul şi xilitolul. Organismul are probleme în a-i degera şi, atunci când ajung în colon, bacteriile care trăiesc la acest nivel se hrănesc cu ei şi produc gaze. Şi fructoza, glucidul care poate fi găsit în miere, fructe şi sucuri de fructe, se digeră relativ greu, fiind o hrană aşteptată de bacteriile sus-menţionate.

Asta nu înseamnă că trebuie să reduci cantitatea de fructe proaspete din dietă, ci doar aportul de sucuri de fructe şi miere. Un alt aspect important în legătură cu fructele se referă la momentul consumului lor. Dacă obişnuieşti să mănânci fructe pe post de desert, imediat după masă, renunţă la acest obicei. E posibil ca aceasta să fie rezolvarea problemei.

Flatulenţa excesivă poate fi şi efectul unei serii de tulburări, cum ar fi dispepsia, sindromul de malabsorbţie, constipaţia, gastroenteritele, intoleranţa la lactoza, care se asociază cu diaree şi crampe, sindromul de colon iritabil, insuficienţa pancretică, obstrucţia intestinală, diverticuloza, parazitoza sau hipotiroidia. Şi un nas înfundat cauzat de o răceală sau o alergie este responsabil de numeroasele expulzări de gaze. Aceasta pentru că determină înghiţirea aerului în cantităţi mai mari în timpul mâncatului. 

Ce e de făcut

În primul rând, consumă alimentele cât mai încet, cu masticaţie prelungită, pentru a evita înghiţirea de aer. Regula se menţine şi în cazul băuturilor. Eventual, le poţi bea cu un pai. În al doilea rând, evită excesele alimentare. Nu de puţine ori, meteorismul şi flatulenţa sunt expresia incapacităţii organismului de a procesa la parametrii optimi o cantitate prea mare de alimente, o parte dintre acestea ajungând să tranziteze intestinele incomplet digerate, în plin proces de fermentaţie şi putrefacţie. De evitat sunt şi constipaţia, fumatul, cafeaua.

Remedii eficiente

Ghimbirul are proprietăţi puternice anti-inflamatorii, care stimulează digestia şi reduc gazele, ameliorând balonarea. În acest scop, ghimbirul poate fi luat sub formă de capsule, tinctură, infuzie sau, ca atare, ras pe răzătoare.

Cardamomul este adăugat în mod tradiţional în ceaiul verde pentu a creşte proprietăţile digestive. El poate fi adăugat sub formă de infuzie sau pur şi simplu mestecat.

Ceaiul de mentă şi-a dovedit deosebit de util în reducerea gazelor şi a balonarii. În cazul în care suferi de reflux gastroesofagian, menta nu este recomandată.

Seminţele de fenicul mestecate după masă nu ajută doar pentru îndepărtarea mirosului neplăcut al gurii, ci şi pentru prevenirea flatulenţei. Jumătate de lingură de seminţe de fenicul, mâncate după masă, sunt suficiente, pentru a avea rezultatul dorit.

Seminţele de mărar conribuie la eliminarea gazelor din intestine şi împiedecă bacteriile să se dezvolte în intestin, ceea ce recomandă consumul plantei în caz de colită. Se ia câte o lingură de pulbere de seminţe de mărar, cu 10 minute înainte de mese, de trei ori pe zi. Pulberea se ţine sub limbă, după care se înghite cu apă.