Dulciurile, în topul poftelor alimentare pentru 63% din români

Pentru 63% din români, dulciurile ocupă primul loc în topul alimentelor la care poftesc. Carbohidraţii şi mâncarea de tip fast food reprezintă o prioritate pe lista poftelor alimentare pentru 3 din 10 români, relevă un recent sondaj pe tema poftelor alimentare.

Peste 60% dintre români declară că dau curs poftele culinare fără a avea regrete. Când vine vorba de frecvenţa cu care apar poftele alimentare, 63,11% dintre participanţii la sondajul tematic au precizat că li se întâmplă des şi foarte des să li se facă poftă de un anumit aliment. 

Sportul, dieta şi suplimentele de slăbit – aliaţii împotriva obiceiurilor alimentare nesănătoase

Sportul este soluţia preferată de aproximativ 35% dintre românii care obişnuiesc să mănânce alimente bogate în grăsimi sau zaharuri, în timp ce un procent de 26 la sută dintre respondenţi apelează la dietele alimentare sau de detoxifiere. Suplimentele de slăbit sunt preferate de puţin peste 20% dintre respondenţi, acestea fiind luate, de obicei, ca adjuvant în diete şi combinate cu sportul.

După-amiaza şi seara – momentele zilei în care poftele alimentare se intensifică. Prăjiturile, cafeaua şi pizza – alimentele la care românii poftesc cel mai des

Cei mai mulţi români,  75,77%, simt presiunea unei pofte alimentare cu preponderenţă pe timpul după-amiezei şi al serii, în timp ce doar 2 din 10 români au remarcat instalarea unor pofte culinare în preajma prânzului.

Printre cele mai râvnite alimente şi băuturi la care românii poftesc cel mai des, se numără fructele, în proporţie de 68,53%, urmate îndeaproape de ciocolată – 65,11%, prăjituri – 57,21%, cafea – 54.63% şi pizza – 51,43%. 

În ceea ce priveşte cauza poftelor alimentare, 4 din 10 respondenţi  nu au putut identifica un motiv concret. În schimb, 18,85% dintre români asociază poftele cu plictiseala, 17,06% cu stresul, iar pentru 13,24% pofta alimentară apare atunci când altcineva consumă acel aliment sau băutură.

Oamenii pot recurge la alimente pentru a-şi satisface unele nevoi frustrate sau neconştientizate, mai ales în perioade mai dificile de viaţă. De cele mai multe ori, dulciurile ocupă primele locuri pentru că reprezintă, din punct de vedere psihologic, un substitut afectiv. O bună prevenţie se poate realiza prin programe de psihoprofilaxie sau de dezvoltare personală individuală/ de grup. Acestea sunt realizate de psihologi specializaţi şi au ca obiective întărirea comportamentului asertiv, creşterea toleranţei la stres, un mai bun echilibru emoţional, cât şi gestionarea agresivităţii sau autoagresivităţii, aspecte care, în general, duc la o foame emoţională sau compulsivă”, explică prihoterapeutul Victor Toriani Gabriel Gorea.

6 din 10 români au urmat cel puţin o dietă alimentară. Dintre aceştia, majoritatea resimt o intensificare a poftelor culinare pe parcursul dietei

Un procent de 58,41% dintre respondenţi au declarat că au ţinut cel puţin o dietă alimentară pe parcursul vieţii lor. Pentru 62.46% dintre aceştia, perioada de dietă a însemnat şi o perioadă de luptă în ceea ce priveşte poftele culinare, observând o intensificare a acestora.

Tot în perioadele de dietă alimentară, se remarcă o rată mai mică de răspuns faţă de poftele alimentare. Astfel, 67,51% dintre românii care au ţinut cel puţin o dietă alimentară pe parcursul vieţii lor declară că în această perioadă nu au cedat poftelor alimentare. Un procent de 21.38% dintre respondenţi au declarat de asemenea că, dacă au dat curs poftelor culinare, au avut regrete şi de cele mai multe ori acest lucru a declanşat înăsprirea regimului alimentar. Pe 11,11% dintre respondenţi, totuşi, dieta alimentară nu i-a ajutat să reziste poftelor, sau să regrete că le-au dat curs.

Sondajul a fost realizat de XL–S Medical, pe platforma online Ivox, în perioada 03 – 11 februarie 2015, pe un eşantion de 4683 de respondenţi.