Din misterele creierului: Care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită la neurolog?
0Diagnosticarea corectă şi la timp a eventualelor probleme neurologice este esenţială şi, uneori, este dificilă, simptomele fiind comune mai multor tulburări. Despre importanţa diagnosticului corect şi despre principalele mituri legate de bolile neurologice şi, în special, de epilepsie, aflăm de la medicul neurolog Ioana Mândruţă, la Adevărul Live.
Principalele manifestări care ar trebui să ne trimită la neurolog
Sunt o serie de manifestări foarte variate. Cred că cel mai frecvent simptom este ameţeala. Apoi pareze ale membrelor. Tulburări de vorbire şi ale stării de conştienţă.
Apoi sunt lucruri mai simple descrise de pacienţi, o durere de cap începută cu câţiva ani în urmă. Pot ascunde lucruri grave sau nu. Cam aceasta ar fi paleta mare.
Când vin pacienţii la medic
Unii vin la primul dezechilibru, alţii după ani de la debutul simptomelor. Crizele de epilepsie se pot manifesta din copilărie, în timpul unor episoade febrile.
În cazul unei convulsii , dacă suntem subiectul evenimentului trebuie să mergem la o clinică medicală. Dacă asistăm la un astfel de episod, trebuie să ducem persoana la camera de gardă a spitalului. Criza poate fi manifestarea unor boli diverse, nu e vorba neapărat de epilepsie.
Dacă avem totuşi crize de epilepsie uneori e foarte binevenit un filmuleţ. Acesta poate da multe „probe la dosarul“ medical şi uşurează diagnosticul. Se face şi o „anchetă“ de medic internist care duc la tabloul exact, plus un set de analize de sânge de rutină. Se face şi electroencefalograma, investigaţie care aduce informaţii în funcţie de felul în care este efectuată şi de calitatea echipamentului cu care este efectuată.
Electroencefalograma este o investigaţie noninvazivă şi poate dura toată noaptea.
Epilepsia se poate confunda cu foarte multe afecţiuni: sincope cardiace (artimii cardiace) sau tulburări ale tonusului vegetativ (ca urmare a stresului, stări de extenuare, de deshidratare).
Circa 30% din cazurile diagnosticate cu epilepsie sunt greşite, confundate cu afecţiuni psihice.
Cât de fină e graniţa dintre un diagnostic corect versus unul incorect
Foarte fină. Mulţi pacienţi fac investigaţii medicale care nu sunt necesare şi ajung la noi cu ele. Este vorba despre RMN, scumpe grele, obositoare.
Cum se face un tratament eficient în epilepsie
Se face pornind de la diagnosticul corect. El e dependent de frecvenţa şi severitatea crizelor. Oricare dintre noi putem avea o criză cu pierderea conştienţei pe parcursul vieţii.
Cum se manifestă crizele
Sunt foarte variate. Omul poate cădea şi face convulsii. Creierul este hiperexcitat. Tipul de criză poate surveni ca atare la pacienţii cu epilepsii genetice. La acelaşi pacient crizele pot fi variate.
Crizele pot avea manifestări nonmotorii – senzaţii gustative, olfactive - şi apoi sunt cele motorii: fenomene tonice, tremor ritmic, gesturi care pot semăna cu cele obişnuite.
Epilepsia se mai poate produce în urma unui eveniment traumatic.
Sub umbrela epilepsiei se ascund sute de boli, peste 600.
Boala poate debuta la orice vârstă, dar există 2 vârfuri de incidenţă: în prima copilărie şi la vârstnici.
S-au făcut progrese în ultimii ani în tratamentul epilepsiei?
Tratamentul de bază este în acest moment medicamentos pentru controlul crizelor. În timp, acesta se schimbă, dacă boala nu se controlează bine cu primul medicament. Dacă nici al doilea nu funcţionează numim starea farmacorezistenţă. Aceşti pacienţi sunt trimişi către centre specilializate în epileptologie şi investigaţi cu mijloace specifice.