De ce şomajul te face ursuz şi nervos? Sfaturi ca să-ţi găseşti mai uşor un job

Pierderea locului de muncă are consecinţe serioase asupra trăsăturilor de personalitate, relevă un nou studiu. Cei care rămân fără job devin neprietenoşi, ursuzi, nervoşi, reticenţi la nou şi mai puţin conştiincioşi. Psihologul Bogdana Bursuc ne explică din ce motive apar aceste schimbări şi ce trebuie să facem când ne căutăm un job.

Şomajul are un impact fundamental asupra sănătăţii şi relaţiilor interumane. Potrivit cercetătorilor de la University of Stirling (Marea Britanie), absenţa activităţii profesionale schimbă în mod negativ personalitatea individului.

Pentru a ajunge la această concluzie deloc încurajatoare, cercetătorii au monitorizat un lot reprezentativ de 6.769 de persoane, timp de 4 ani, între 2006 şi 2009. Cercetătorii şi-au concentrat atenţia asupra a cinci trăsături de personalitate: amabilitatea, răbdarea, gradul de iritabilitate, deschiderea de spirit şi egocentrismul.

Sentimente de nesiguranţă şi nedreptate

Autorii studiului au constatat că, după 2 ani de şomaj, gradul de amabilitate al bărbaţilor se reduce într-o manieră drastică, în timp ce, la femei, amabilitatea este în descreştere începând din primul an fără activitate profesională. Totodată, răbdarea şi deschiderea de spirit au tendinţa de a se situa la cote minime pe măsură ce perioada şomajului se prelungeşte.

 „Acest studiu arată că şomajul are un impact real asupra personalităţii noastre. Sentimentele de nesiguranţă şi nedreptate ne modifică în mare măsură ccomportamentul şi modul de a gândi. Mai grav este că acest lucru poate avea consecinţe asupra posibilităţii de a găsi un loc de muncă”, a afirmat profesorul Christopher J. Boyce, principalul autor al studiului publicat în Journal of Applied Psychology.

Munca, importantă pentru sănătatea mentală

Rolul pe care munca îl are în viaţa noastră este unul foarte complex. Munca nu ne asigură doar resurse financiare, ci şi sănătatea mentală. De ce? Ne explică psihologul Bogdana Bursuc: „Munca ne structurează ziua. Or, este important pentru sănătatea noastră mentală să ne organizăm, să avem un program zilnic. Prin muncă obţinem rezultate, avem satisfacţia lucrurilor pe care le facem, primim un feedback pozitiv. Munca ne face să ne simţim utili, capabili, apreciaţi. Apoi nu trebuie să uităm că oamenii socializează foarte mult la locul de muncă. De aceea, atunci când pierdem locul de muncă nu pierdem doar resursa financiară, ci pierdem toate aceste contexte care ne oferă sănătate mentală”.

Odată cu întreruperea activităţii profesionale, apare sentimentul de inutilitate. Gânduri precum „nu sunt bun de nimic”, „nu sunt capabil”, „nu am niciun rost” apar adesea în mintea celor care rămân fără job. „Unii dintre aceştia devin irascibili, nu le intri cu nimic în voie, alţii se izolează sau cad în capcana viciilor, se apucă de băut, jocuri de noroc”, atrage atenţia psihologul Bogdana Bursuc. Pierderea locului de muncă înseamnă o deprivare foarte mare de feedback social. Oamenii aflaţi în această situaţie au sentimentul că trăiesc într-un vid.

Recomandările psihologului

Pentru a evita acest vid, psihologul Bogdana Bursuc ne sugerează următoarele:

• Încearcă să nu te blamezi şi să nu te judeci. Să nu iei pierderea jobului ca pe ceva personal şi să nu te învinovăţeşti că nu îţi găseşti imediat altceva. Discursul negativ la adresa propriei persoane nu aduce nimic bun.
• Chiar dacă nu mergi efectiv la muncă, asta nu înseamă că nu trebuie să faci nimic. Structurează-ţi ziua, fă-ţi o listă cu ce ai de făcut, trezeşte-te de dimineaţă, nu sta în pat toată ziua, îmbracă-te şi organizează-ţi programul pe ziua respectivă.
• Să cauţi un job este unul dintre cele mai dificile joburi. Ocupă-te de acest lucru.
• Atunci când îţi cauţi un job, uită-te nu neapărat la rezultat („n-am găsit nimic”), ci dacă ai făcut ce ţi-ai propus (câte email-uri ai trimis, dacă ai căutat pe net, unde ai lăsat CV-uri). Priveşte mai întâi rezultatele intermediare.