De ce căscăm? Curiozităţi despre căscat
0Căscatul este frecvent asociat cu somnolenţa sau cu plictiseala, însă nu întotdeauna acestea sunt cauzele. De ce căscăm, ce se întâmplă în corpul nostru atunci când căscăm şi câteva curiozităţi despre căscat, în cele ce urmează.
De ce căscăm când este mai cald sau după ce mâncăm
De regulă căscăm la primele ore ale dimineţii sau seara târziu, când creierul nostru încă se adaptează ritmului circadian.
Oamenii de ştiinţă cred că acest gest este necesar pentru reglarea temperaturii creierului, astfel încât acesta să funcţioneze corect iar eficienţa mentală să fie la cote maxime. Astfel se explică şi de ce căscăm mai mult vara, deşi se întunecă mai târziu.
Temperaturile crescute determină creierul să ia atitudine. De altfel, o cercetare realizată de oamenii de ştiinţă britanici a demonstrat că pe măsură ce temperatura ambientală creştea exista o incidenţă mai crescută a căscatului.
O altă explicaţie a căscatului ar putea fi că ne este foame sau, din contră, suntem sătui, poate am stat prea mult timp într-o cameră neaerisită. Totodată, căscatul ar fi o metodă prin care organismul ne obligă să fim mai atenţi, cu alte cuvinte ajută la creşterea puterii de concentrare, este o altă ipoteză a oamenilor de ştiinţă.
De ce căscăm – este căscatul contagios?
De asemenea, există ipoteza conform căreia căscatul ar fi contagios, însă cauzele nu au fost pe deplin desluşite.
Un studiu al cercetătorilor americani arată că acest căscat contagios ar putea fi asociat cu trăsăturile empatice ale atribuirii unei stări mintale şi sunt afectate negativ de intensificarea trăsăturilor de personalitate schizotipice mai mult decât alte sarcini de autoprocesare.
Curiozităţi despre căscat, o enigmă veche de când lumea
Ştiai că fiinţele umane încep să caşte încă din stadiul de embrioni? Primul căscat apare, potrivit studiilor ştiinţifice, după 11 săptămâni de la concepere.
Căscatul nu este o caracteristică exclusiv umană! Şi peştii, animalele sau păsările cască. Singura diferenţă eset că fenomenul contagios se manifestă doar la oameni şi cimpanzei.
Ştiai că numai dacă te gândeşti la căscat vei avea tentaţia să o faci? De câte ori ai căscat citind acest text?
Căscatul durează în medie 6 secunde. În acest timp, inima bate mai puternic pentru a susţine procesul de respiraţie.
Căscatul excesiv poate fi o reacţie anormală a nervului vag, semnalând o afecţiune a inimii sau a creierului.
Dacă o persoană necunoscută cască în faţa ta, nu vei fi la fel de tentat să repeţi gestul precum ai face-o în cazul în care ai avea de-a face cu o persoană de care eşti apropiat (iubit, mamă, frate etc.). Explicaţia constă în faptul că reacţia de a căsca este pusă pe seama empatiei.