Cum să faci diferenţa între stres şi anxietate

Cu toţii am suferit de stres la un moment dat, fie că a fost vorba de un termen limită la serviciu, un conflict în familie sau o decizie importantă de luat. Mai există şi anxietatea, adică frica aceea care îţi strânge pieptul şi care pare fără sfârşit. Stresul şi anxietatea împărtăşesc multe dintre simptomele fizice.

Atunci când suntem stresaţi, poate fi dificil să ne dăm seama ce simţim cu adevărat şi, mai important, cât de stresaţi suntem. Exagerarea este o trăsătură umană, aşa că, de multe ori, credem că sentimentele noastre sunt mult mai intense decât sunt. Astfel ajungem să spunem că „situaţia asta mă face anxios“ sau că „gândul ăsta îmi provoacă un atac de panică“, notează „Huffington Post“.

Cum ne dăm seama că stresul se transformă în anxietate? „Deşi limita dintre stres şi anxietate este, deseori, atât de fină încât cele două stări se confundă, există trăsături distinctive pentru fiecare din ele, inclusiv originea lor sau reacţiile organismului“, potrivit lui David Spiegel de la Universitatea Stanford, SUA, profesor asociat de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale. Tot el ne oferă cinci indicii despre cum să diferenţiem între stres şi anxietate.

1. Stresul şi anxietatea împart multe dintre simptomele fizice

Stresul şi anxietatea nasc aceleaşi sentimente de agitaţie, spune Spiegel. Emoţiile născute din stres sau din anxietate înteţesc bătăile inimii, respiraţia şi cauzează tensiune musculară. Asemănările încetează atunci când anxietatea atrage simptome mai grave, cum ar fi frisoane, dureri de cap, bufeuri şi dureri în piept.

2. Cauzele stresului diferă de cele ale anxietăţii

Deşi cele două stări se aseamănă, Spiegel susţine că cele două emoţii au cauze complet diferite. „La stres ştim ce ne îngrijorează, dar în cazul anxietăţii devenim din ce în ce mai puţin conştienţi de motiv (pe moment) iar reacţia devine principala problemă. Adică începi să devii anxios despre faptul că eşti anxios“, explică Spiegel.

3. Anxietatea are ca motiv principal teama...

Fobiile de evenimente, de activităţi sau de situaţii sociale îşi au rădăcina în teroare, cauzând suferinţă persoanei, de la tulburare până la panică atunci când este pusă în faţă cu declanşatorul. „Anxietatea este ca un bulgăre de zăpadă. Oamenii acaparaţi de frică tind să evite situaţia care o provoacă, fapt care va înrăutăţi frica“, spune Spiegel.

4. ...iar stresul se naşte din situaţii extreme

„Când vine vorba de stres, ştii exact cu ce ai de-a face. Un termen limită, plata unei facturi, luatul copiilor de la şcoală. Dacă aceşti factori sunt rezolvaţi în ordinea priorităţii şi unul câte unul nu toţi odată, stresul va dispărea“, susţine Spiegel.

„Dă-ţi seama ce poţi rezolva şi ce nu. Rezolvă lucrurile unul câte unul şi felicită-te atunci când ai reuşit“, ne sfătuieşte Spiegel.

5. Stresul şi anxietatea se confundă, deşi sunt două sentimente complet diferite

Stresul şi anxietatea sunt două sentimente complet separate. În fiecare zi a vieţii noastre trecem prin situaţii stresante din cauza frustrărilor, nervozităţii şi altele. Anxietatea se naşte din frică, nelinişte şi îngrijorare. Totuşi, în ciuda diferenţelor, mulţi oameni folosesc greşit termenii. „Diferenţa cheie dintre ele este sentimentul de neajutorare. Când vine vorba de stres, poţi rezolva situaţiile, aşa că te vei simţi mai puţin neajutorat“, adaugă Spiegel pentru „Huffington Post“.

Citeşte şi:

Alimente recomandate celor care suferă de anxietate

Stările de nelinişte pot fi tratate în cele mai multe cazuri prin medicamente sau psihoterapie, dar acest lucru nu înseamnă că nu există şi alte posibilităţi de a depăşi acest impas, un exemplu în acest caz fiind o dietă potrivită.

Ce nu ar trebui să le spunem persoanelor care suferă de anxietate

Stresul de la serviciu, problemele financiare sau emotivitatea crescută înaintea unui examen ne pot da un sentiment de insecuritate şi de nelinişte. Totuşi, când efectele negative ale stresului se răsfrâng sub forma unor simptome fizice şi nu dispar, la baza lor poate sta anxietatea, o tulburare care se regăseşte la circa 15 % din populaţia globului.

Atenţie, stresul este contagios! Şi tu poţi suferi de stres de mâna a doua

Te plimbi fără să-ţi găseşti rostul prin tot biroul? Baţi cu pixul în agendă neliniştit? Oftezi des la remarcile colegilor de serviciu? Trânteşti telefonul? E posibil să fii stresat. Dar ştiai asta. Însă, ce e mai rău, este că stresul este contagios. Colegii de birou pot avea de suferit de pe urma comportamentului tău.