Creierul care ne formează valorile. Controlează respirația, temperatura corpului și alte sisteme autonome
0Creierul limbic este partea cea mai veche a creierului nostru și depinde de fiecare dintre noi să folosim cele două sisteme nervoase care îl formează pentru a ne menține sănătoși sau a fi permanent stresați și nervoși.
Creierul limbic sau creierul emoțional este situat în spatele capului și este încărcat cu funcțiile biologice ale corpului, cum ar fi controlul respirației, al temperaturii corpului și a altor sisteme autonome. Acesta este responsabil de valorile pe care ni le formăm de-a lungul vieții și care ne definesc ca oameni.
Neocortexul, cea mai nouă structură a sistemului nostru nervos, este responsabil de ideile, obiectivele și strategiile pe care le formăm, iar creierul emoțional le transformă prin emoții în experiențe de viață din care învățăm.
„În componența creierului limbic intră sistemul nervos simpatic, care se ocupă cu situațiile de criză, de genul <<luptă sau fugi>>. Acest sistem comandă producerea de adrenalină sau cortizol atunci când situația o impune. Pulsul se amplifică, tensiunea arterială crește, respirația se intensifică, iar creierul direcționează hrana celulară și alimentarea cu sânge și oxigen în sistemul muscular în dauna sistemului digestiv și a sistemului imunitar”, explică psihologul Stelian Chivu.
Sistemul nervos simpatic este vital pentru supraviețuire. Problemele apar când organismul rămâne prea mult în această stare, pentru că se instalează stresul prelungit, iar asta face ca întregul corp să fie suprasolicitat. În timp, toată această presiune la care este supus organismul va somatiza sub forma a diferite boli în zonele sensibile ale corpului.
Mintea care nu deosebește adevărul de minciună
A doua componentă a creierului limbic este sistemul nervos parasimpatic. Acesta încetinește pulsul, relaxează, calmează și echilibrează întregul corp. Cele două sisteme nervoase amintite crează mintea subconștientă, ce reprezintă 92% din întreaga minte.
„Cu cât mărim capacitatea de a acționa voluntar și conștient, cu atât vom reuși să programăm mintea subconștientă atunci când se manifestă reflexe necondiționate, frici și tot felul de traume. Astfel, vom reuși să o reprogramăm conștient atunci când urmărim să vindecăm, să scoatem programele negative și să le înlocuim cu altele pozitive”, spune psihologul Stelian Chivu.
Mintea subconștientă înmagazinează reflexe nedorite, fobii, adicții, atacuri de panică și stări depresive dintr-un motiv foarte simplu. Nu face diferența dintre adevăr și minciună, dintre ce este sănătos pentru organism sau, dimpotrivă, dăunător.
De pildă, în cazul persoanelor care suferă de bulimie, mintea subconștientă cere în continuare hrană, deși acest lucru nu este necesar. Se formează astfel un contrast între gândurile, stările și manifestările noastre, iar autocontrolul este vital pentru a ne menține sănătatea mentală, emoțională și fizică.
„În loc să gândim la începutul unei zile că iar vom avea o zi grea, putem să ne programăm mental și emoțional că vom avea o zi minunată. Putem să gândim că ne vom supăra dacă nu finalizăm ce ne-am propus sau ne propunem să fim calmi ca să terminăm mai repede proiectele”, exemplifică psihologul Stelian Chivu.
Antrenamentul mental care ne menține sănătoși
Pe scurt, programele negative pot fi eliminate prin exercițiu, răbdare și perseverență.
Important de reținut este că ambele sisteme nervoase de care am vorbit sunt necesare, dar accentul trebuie pus pe sistemul nervos parasimpatic pentru a ne schimba starea de a fi și implicit starea de sănătate.
Sistemul nervos simpatic este bun doar în cazuri punctuale, când viața ne este pusă realmente în pericol și pe perioade scurte de timp.
Dacă nu reușim să ne controlăm emoțiile și avalanșa de gânduri, vom fi sub o stare permanentă de stres, frustrare și irascibilitate, iar mai devreme sau mai târziu ne vom îmbolnăvi.
Sunt o serie de factori care înclină balanța într-o parte sau alta, iar printre ei se numără inteligența, experiența de viață și reflexele pe care fiecare dintre noi le-a dezvoltat.
„Dacă avem tendința să urmărim multe știri negative și suntem mult timp sub stres, va acționa mai mult sistemul nervos simpatic. Tocmai de aceea este de dorit să fim cât mai mult sub influența sistemului nervos parasimpatic, care înseamnă echilibru, calm și relaxare în organism. Odată cu asta vin și emoțiile pozitive, iar asta înseamnă reglarea ritmului cardiac, a fluxului gândurilor și chiar postura corporală”, conchide psihologul Stelian Chivu.