Ce se întâmplă în organism atunci când dormim?

Oamenii de ştiinţă obişnuiau să creadă că devenim inactivi atunci când dormim. Acum se ştie însă că nu este deloc aşa. Pe durata întregii nopţi, organismul, incluisv creierul depune destule eforturi care sunt esenţiale pentru a ne menţine sănătoşi. Un ciclu de somn e compus din două faze – faza REM, mai scurtă şi caracterizată prin mişcări rapide ale ochilor şi non-REM.

Oamenii de ştiinţă obişnuiau să creadă că devenim inactive atunci când dormim. Acum se ştie însă că nu este deloc aşa. Pe durata întregii nopţi, organismul, incluisv creierul depune destule eforturi care sunt esenţiale pentru a ne menţine sănătoşi. Un ciclu de somn este compus din două faze – faza REM, mai scurtă şi caracterizată prin mişcări rapide ale ochilor şi non-REM, potrivit site-ului de ştiri medicale webmd.com.

Începem noaptea cu somnul non-REM şi petrecem cea mai mare parte a nopţii în această fază. Pe măsură ce ne afundăm în somnul non-REM creierul nostru devine mult mai puţin reactiv la ce se întâmplă în jurul nostru şi ne trezim mai greu. Gândurile şi cea mai mare parte a funcţiilor organismului încetinesc.

Faza REM este cea caracaterizată de mişcări rapide ale globilor oculari în spatele pleoapelor. Este faza în care se petrec visele. Pulsul, temperatura corporală, respiraţia şi presiunea sângelui cresc la niveluri diurne. Sistemul nervos simpatic este foarte activ deşi corpul rămâne în mare măsură nemişcat.

Trecem prin ciclul de somn de câteva ori pe noapte

În mod obişnuit trecem prin ciclul de somn de câteva ori pe noapte. Prima fază REM poate dura doar câteva minute, dar devine mai lungă cu fiecare ciclu de somn, ajungând să ocupe o jumătate de oră. Cealaltă fază, pe de altă parte, tinde să devină mai scurtă, cu fiecare ciclu. Dacă pierdem somnul REM organismul tinde să-l recupereze în următoarea noapte, din cauze încă neclare pentru oamenii de ştiinţă.

Temperatura corporală scade în timpul somnului şi rămâîne scăzută şi în primele două ore după trezire. În timpul somnului REM creierul aproape că scoate din funcţiune termometrul corporal. Temperatura mai scăzută din cameră ajută unui somn mai sănătos, respiraţia încetineşte şi devine mai regulată,cu excepţia fazei REM în care se accelerează. Faza non-REM răreşte pulsul şi dă inimii şi vaselor de sânge timp să se recupereze şi să se odihnească, în timp ce faza REM o creşte.

Somnul este şi intervalul în care corpul repară muşchii, organele şi celulele. Substanţele chimice care întăresc sistemul imunitar încep să circule prin sânge. Avem nevoie între şapte şi nouă ore de somn atunci când suntem adulţi sănătoşi, însă intervalul tinde să scadă pe măsură ce trecem de vârsta de 65 de ani.

Creierul elimină informaţiile inutile

Tot în timpul somnului, creierul elimină informaţiile de care nu avem nevoie. De multe ori observăm că reuşim să rezolvăm o problemă mult mai simplu după ce ne trezim decât înainte de a ne culca, tocmai din acest motiv. Şi ne amintim mult mai bine faptele şi sarcinile. Cei care se privează de faza Rem însă pierd acest avantaj.

Producţia de hormoni suferă şi ea modificări în timpul somnului. Organismul fabrică mai mulţi hormoni de un anumit tip şi mai puţini de alt tip. Astfel, hormonul de creştere este secretat în cantitate mai mare în timpul somnului, în timp ce hormonul stresului este secretat în cantitate mai mică. Unii oameni de ştiinţă sunt de părere că insomnia are legătură cu problemele hormonale pe care le are organismul. Totodată, somnul insuficient poate da peste cap hormonii care controlează foamea – leptina şi grelina – fapt care ne determină să mâncăm mai mult şi să ne îngrăşăm.