Cât este normal să te îngraşi în sarcină. Sfaturi de nutriţie pentru femeile gravide

Alimentaţia din timpul sarcinii nu diferă foarte mult de o alimentaţie echilibrată, moderată şi sănătoasă a unei femei care nu este gravidă. Aportul caloric trebuie să crească în sarcină în medie cu doar 100-300 de kilocalorii.

Alimentaţia din timpul sarcinii nu diferă foarte mult de o alimentaţie echilibrată, moderată şi sănătoasă a unei femei care nu este gravidă. Aportul caloric trebuie să crească în sarcină în medie cu doar 100-300 de kilocalorii, explică dr. Erna Stoian, medic primar obstetrică şi ginecologie, specialist în infertilitatea cuplului şi reproducere umană asistată.

Potrivit acesteia, o alimentaţie echilibrată trebuie să însumese numărul de calorii necesare, să fie împărşită în 4-5 mese pe zi şi să fie diversificată, astfel să asigure tot necesarul de proteine, carbohidraţi, grăsimi, vitamine şi minerale necesare păstrării unei bune stări de sănătate şi energie a mamei cât şi dezvoltării armonioase a fătului.

„Nu există alimente perfecte sau alimentaţie perfectă pentru asigurarea tuturor nutrienţilor necesari mamei şi fătului. Secretul constă în alegerea alimentelor sănătoase, distribuirea lor pe tot parcursul zile şi bineînţeles evitarea celor care nu aduc o cantitate mare de nutrienţi ci numai calorii, de exemplu dulciurile. Asta nu înseamnă că gravida nu se mai poate bucura de o prajitură preferată; trebuie doar să o consume ocazional şi nu în defavoarea alimentelor care îi asigură nutrienţii necesari“, adaugă dr. Stoian.

Cât e normal ia în greutate o femeie însărcinată

Creşterea în greutate în timpul sarcinii cu un singur făt, la femeile subponderale BMI < 20, trebuie să fie între 12,5 şi 18 kilograme, la normoponderale - BMI 20-25 - între 11 şi16 kilograme; la supraponderale  - BMI 25-30 - între 7 şi 11,5 kilograme, iar la femeile obeze  - BMI > 30 - mai mică de 7 kilograme.

„Creşterea ideală în greutate pentru sarcinile cu gemeni este de 16-20 kilograme sau cu 4 - 7 kilograme mai mult pentru fiecare făt în plus faţă de sarcina unică“.

În general, o dietă echilibrată care asigură un necesar proteic şi caloric adecvat nu necesită suplimentare de vitamine şi minerale cu excepţia fierului şi a acidului folic.„În perioada preconcepţională şi în primul trimestru de sarcină o doză de minimum 400 miligrame până la 800 -1.000 de miligrame reduce semnificativ riscul apariţiei de defecte de tub neural. Doza este crescută până la 4 grame în cazul femeilor cu hemoglobinopatii, mutaţii MTHFR, femeilor cu medicaţie anticonvulsivă sau celor cu un copil cu defect de tub neural“.

Cât priveşte fierul, în a doua jumătate a sarcinii suplimentarea cu fier este necesară deoarece nevoile de fier sunt mari şi majoritatea femeilor nu au depozite de fier suficiente şi nici un aport de fier care să satisfacă necesarul, adaugă medicul.

„Suplimentarea cu fier nu este necesară în primul trimestru şi neadministrarea lui în această perioadă este benefică prin neagravarea stărilor de greaţă şi vomă. De asemenea, să nu uităm că gravida are nevoie de un aport zilnic de 2 - 3 litri de lichide“.

Alimente care trebuie evitate în sarcină

Există riscul ca, prin consumarea anumitor alimente nepasteurizate sau nepreparate suficient, gravid să se îmbolnăvească. Astfel, la brânzeturile din lapte nepasteurizat precum feta, brânza de capră, Brie, Camembert, Roquefort şi pate-ul există riscul de infecţie cu Listeria. Ouăle insuficient preparate pot da salmonella. De ocolit în sarcină sunt şi carnea crudă sau insuficient gătită, peştele oceanic - din pricina conţinutului crescut de mercur - alimente bogate în calorii care nu conţin nutrienţi ca biscuiţi, prăjituri, torturi sau bomboane.

Consumul de alcool trebuie şi el evitat deoarece alcoolul trece prin placentă şi poate avea efecte negative asupra dezvoltării fătului – restricţie de creştere, tulburări de învăţare şi comportament, anomalii faciale. De asemenea, creşte riscul de avort.