CAMPANIE Tu ştii ce mănânci? Iată ce riscuri implică muştarul contrafăcut
0Cea mai mare parte a muştarului din comerţ are în compoziţie ingrediente care scad imunitatea, perturbă activitatea tiroidei şi favorizează îngrăşarea.
Două tipuri de boabe de muştar (albe şi negre), miere de albine, vin de calitate ori oţet natural şi diferite condimente naturale. Aceste ingrediente ar trebui să se găsească pe eticheta compoziţională a muştarului.
„Boabele de muştare conţin o enzimă care transformă sinigrina şi sinapina, două substanţe din compoziţia lor, în compuşi anticancerigeni. Şi nu este obligatoriu ca ambele tipuri de seminţe să fie măcinate. De aceea, găsim şi muştar cu seminţe în el”, explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.
Profesorul Mencinicopschi mai spune că muştarul care respectă reţeta originală ne protejează de efectul nociv al produselor din carne cu care se asociază. „Românii mănâncă multe preparate din carne, precum mezeluri, mici, care sunt pline de grăsimi saturate şi de aditivi alimentari ce ne pun sănătatea în pericol. De aceea, este bine să le asociem cu muştar. Pe lângă faptul că le dă un gust şi mai apetisant, muştarul are capacitatea de a le face mai puţin periculoase”, explică Mencinicopschi.
Ne face hiperactivi şi slăbeşte imunitatea
Dacă muştarul are o culoare galben intens, atunci conţine tartrazină (E 102). Colorant chimic de sinteză, tartrazină are efect nociv asupra bunei funcţionări a tiroidei şi, în plus, este responsabilă de apariţia ADHD (sindromul de hiperactivitate şi deficit de atenţie) la copii.
De asemenea, pe eticheta muştarului nu ar trebui să regăsească sulfiţii. „Aceste substanţe aparţin familiei E 220 ( de exemplu, dioxid de acetat de sodiu sau E222) recunoscute pentru faptul că împiedică absorbţia complexului B, vitamine indispensabile organismului. În plus, sulfiţii dezechilibrează microflora colonului şi astfel se creează disbioza, o stare pe fondul căreia sistemul imunitar slăbeşte şi ne lasă pradă agenţilor patogeni”, explică profesorul Mencinicopschi.
Favorizează acumularea kilogramelor
Muştarul tradiţional conţine miere de albine, pe când cel din comerţ abundă în sirop de porumb (un tip de fructoză care nu trebuie confundată cu cea din fructe). De asemenea, cea mai mare parte din muştarul care se comercializează astăzi are menţionat în caseta compoziţional HFCS, un ingredient care nu este altceva decât sirop de porumb cu conţinut înalt de fructoză, adică şi mai nociv.
„Siropul de porumb favorizează acumularea rapidă a kilogramelor, deoarece dezechilibrează balanţa dintre saţietate şi foame. Nu încurajez folosirea zahărului, dar zaharoza pe care o conţin unele tipuri de muştar e de preferat siropului de porumb”, conchide Mencinicopschi.
Antiperspirant sau deodorant.Care protejează cu adevărat?
Află ce rişti dacă nu dormi măcar şase ore pe noapte