Alimentul de care nu te mai saturi, nu există risc de indigestie: „Sunt cea mai valoroasă sursă de fermenți vii”
0Lacto-fermentația, metoda de conservare a legumelor, permite păstrarea acestora proaspete și chiar le face mai ușor de digerat. O parte din nutrienți sunt mai ușor de asimilat, iar conținutul de vitamine crește, arată nutriționistul Mihaela Bilic.
Legumele lacto-fermentate, explică specialistul, sunt benefice pentru sănătate datorită enzimelor, vitaminelor și mineralelor care apar în mod natural în urma fermentației. Odată cu fermentația, în alimentul respectiv se dezvoltă un întreg ecosistem microbian (bacterii lactice și acide, drojdii etc.)- se poate ajunge de la 1 milion până la 1 miliard de microorganisme/ gram de legume fermentate.
„Pe lângă produsele lactate acide și brânzeturi, murăturile sunt cea mai valoroasă sursă de fermenți vii (lactobacili și bifidobacterii) care întăresc sistemul imunitar. Produsele probiotice au avantajul că echilibrează flora intestinală, reduc inflamația și riscul de intoleranțe digestive, îmbunătățesc digestia și ameliorează sindromul de colon iritabil.
Parte integrantă din tradițiile culinare românești, murăturile sunt ușor de preparat și se păstrează timp îndelungat. Datorită concentrației mari de bacterii benefice pe care le conțin, priviți-le ca pe niște alimente vii, sunt probiotice bogate în vit. C, de consumat regulat. Cu murături sănătatea are gust și e accesibilă oricui- aveți nevoie de legume, un borcan, apă și sare. Spor la treabă!”, arată medicul într-un mesaj postat pe pagina sa de socializare.
Aciditatea acidului lactic distruge bacteriile patogene
Murăturile nu sunt doar delicioase, ci fac parte din categoria alimentelor fermentate, conțin bacterii vii și au efect probiotic- completează și îmbogățesc microBIOTA intestinală de care depinde de imunitatea. Pentru a înțelege calitățile lor nutriționale, medicul explică:
„Un pic de biochimie: lacto-fermentația este o metodă de conservare în care alimentele se lasă la macerat cu sare într-o incintă închisă, fără aer. În prezența bacteriilor (mai ales lactobacili), glucidele din legume vor fermenta și se vor elibera gaz, enzime și acid lactic. Acesta din urmă acționează ca un conservant, scade pH-ul mediului și blochează multiplicarea microorganismelor responsabile de alterarea produsului. Aciditatea acidului lactic va distruge bacteriile patogene și va produce fermenți lactici, adică bacterii benefice cu efect probiotic. Când concentrația de acid lactic atinge un anumit nivel, preparatul se echilibrează și fermentația se oprește de la sine după 2-3 săptămâni. Această metodă de conservare a alimentelor stă la baza obținerii de murături, produse lactate fermentate și brânzeturi”, spune Mihaela Bilic.
Sunt pline de bacterii bune
Aceasta arată care sunt avantajele produselor fermentate, dar și de ce alte metode de conservare, care presupun un tratament termic (fierbere sau congelare) riscă să modifice calitățile nutritive ale alimentelor.
„Spre deosebire de ele, lacto-fermentația permite păstrarea legumelor proaspete și chiar le face mai ușor de digerat- o parte din nutrienți sunt mai ușor de asimilat, iar conținutul de vitamine crește. La greutate egală varza murată este de 2 ori mai bogată în vitamina C față de varză proaspătă, are mai puțin sulf iar fibrele sunt parțial înmuiate, fără risc de indigestie. Castraveți, gogonele, conopidă, ceapă, morcovi, ridichi, sfeclă și chiar pepeni, mere sau gutui, toate legumele și fructele pot fi transformate în murături. Legumele lacto-fermentate sunt benefice pentru sănătate datorită enzimelor, vitaminelor și mineralelor care apar în mod natural în urma fermentației. Odată cu fermentația, în alimentul respectiv se dezvoltă un întreg ecosistem microbian (bacterii lactice și acide, drojdii etc.)- se poate ajunge de la 1 milion până la 1 miliard de microorganisme/ gram de legume fermentate”, spune nutriționistul.