5 sfaturi ca să-ţi priască masa de Paşte

În principiu, dacă nu exagerezi cu bunătăţile de Paşte, nu ai de ce să-ţi faci griji. În cantităţi mici, acestea nu pun în pericol starea de bine sau sănătatea. Poţi avea probleme însă dacă le mănânci la ore nepotrivite ori dacă le combini greşit.

1 Nu mânca ouă în Noaptea de Înviere

De fapt, sfatul specialiştilor este, mai degrabă, să nu mănânci ouă seara, fiindcă sunt digerate cu dificultate şi consumul lor poate favoriza instalarea indigestiei. Amână obiceiul ciocnirii ouălor de Paşte pentru dimineaţa de după Înviere sau pentru prânzul de Paşte. Deşi ­teoriile vehiculate până nu demult arătau că ouăle au nivel crescut de colesterol şi, deci, nu ar fi sănătoase, în ultima vreme, specialiştii contrazic aceste ipoteze. Oul este considerat un real medicament dacă este consumat dimineaţa. Mâncat după-amiază, oul are rol de simplu aliment, iar seara devine indigest.

2 Începe cu o salată

Nivelul sucurilor gastrice are de suferit atunci când începem masa cu ciorbă. Astfel, există riscul ca, mai ales în cazul unei mese copioase, digestia să fie îngreunată, sucul gastric nefiind suficient pentru procesarea cantităţii mari de proteine, carbohidraţi şi de grăsimi. Cele mai recomandate antreuri sunt salatele ­care conţin frunze de ruccola sau andive. Substanţele amare din compoziţia acestora stimulează secreţia de bilă şi astfel pregătesc, practic, sistemul digestiv pentru o masă consistentă.

3 Combină friptura doar cu legume

Dacă friptura, fie ea de miel, fie ea de curcan sau de porc, se combină cu orez, cartofi, pâine sau cu mămăligă, riscul de indigestie creşte. Se recomandă combinarea fripturii doar cu legume pe grătar sau în salată de crudităţi. Principala consecinţă a combinaţiilor nepotrivite dintre alimente este balonarea, care ne poate strica buna-dispoziţie de Sărbători. În plus, fiecare categorie de alimente (carbohidraţi, proteine, grăsimi) este procesată ­într-o anumită porţiune a sistemului digestiv. Mâncate împreună, ­suprasolicită tubul digestiv, iar unele ingrediente ajung în colon nedigerate. Acest lucru duce la intoleranţe alimentare sau la colite.

4 Drobul, o masă în sine

Fiind preparat din organe, drobul de miel este greu de digerat, de aceea, este bine să nu mai mănânci nimic altceva după o masă cu drob. Ficatul, rinichii, splina sunt organe foarte bogate în colesterol şi în grăsimi saturate. Chiar dacă este consumat singur la o masă, drobul preparat incorect ne poate crea probleme digestive. De aceea, specialiştii recomandă ca acest fel de mâncare să nu conţină orez (combinaţia de carne cu amidonoase este indigestă) şi să aibă în compoziţie multă verdeaţă, care îl face mai uşor de digerat. În plus, nici ouăle întregi puse în drob de unele persoane nu fac bine.

5 Atenţie la alcool!

Dacă după o masă bogată în grăsimi bem cantităţi mari de alcool, riscul de pancreatită acută creşte semnificativ. Consumul crescut de alcool face ca pancreasul, organul de bază care secretă enzimele digestive, să nu le mai deverseze în intestin. Astfel, enzimele respective ajung direct în sânge şi „digeră" inclusiv celulele pancreatice. Aşa se instalează pancreatita. În timpul mesei este permis şi chiar recomandat consumul unui pahar cu vin de calitate. Sau, după masă, 50 ml de băuturi cu rol digestiv, (vermut, coniac). Unele persoane consideră şi cafeaua ca fiind un bun digestiv. Greşit! Un studiu recent a arătat că, mai ales după o masă bogată în grăsimi, cafeaua afectează funcţiile pancreasului. 

Simptome care te trimit la medic

Cea mai gravă consecinţă a unei mese îmbelşugate, „îmbibată" cu alcool este pancreatita acută, o urgenţă medicală. Se manifestă prin durere în zona superioară a abdomenului, (cu debut brusc şi care se agravează la mers), greaţă şi vărsături, febră, tegumente reci şi umede, hipotensiune şi prin ritm cardiac accelerat. Dacă nu este tratată în timp util, poate crea complicaţii grave.

Specialistul nostru

Livia Nena biolog nutriţionist

Persoanele cu anumite probleme de sănătate trebuie să fie mai precaute în ceea ce priveşte consumul alimentelor caracteristice mesei de Paşte. Trebuie evitat consumul unor cantităţi exagerate de mâncare, amestecul diferitelor tipuri de alimente greu digerabile, cum ar fi ouăle şi carnea de miel (preparată în diferite forme), consumul alimentelor excesiv de sărate şi de picante, precum şi amestecul de băuturi alcoolice.

Persoanele cu diabet trebuie să fie atente la cantitatea de carbohidraţi din alimente, precum şi la «capcanele» glucidice. Persoanele cu probleme cardiovasculare sau cu hipertensiune trebuie să fie precaute cu alimentele sărate şi cu băuturile alcoolice, iar cei cu probleme hepato-biliare nu trebuie să exagereze cu ouăle şi cu carnea de miel.

Desert

Cozonacul şi prăjiturile nu se mănâncă imediat după masa consistentă de Paşte, ci între mese.