VIDEO Dezbatere Adevărul Live, despre tentaţiile la care sunt expuşi adolescenţii

Psihologul Aurora Liiceanu, Ramona Lăcătuş şi Daniela Kammrath, redactorul-şef 121.ro, au discutat miercuri, la Adevărul Live, despre principalele ispite la care sunt expuşi adolescenţii şi cum pot fi evitate acestea.

Într-o societate haotică, foarte rar există adolescenţi care să nu fi experimentat un tip de drog, o gură de alcool, sau un fum dintr-o ţigară. Capcanele adolescenţei ar trebui să îi pună în alertă pe părinţi, căci pericolul pândeşte la fiecare pas: violenţa, drogurile, bauturile alcoolice şi sexualitatea precoce.

Dezbatere Adevărul Live, despre tentaţiile la care sunt expuşi adolescenţii 

Care sunt tentaţiile adolesecenţei?

„Tentaţiile sunt acele lucruri la care tinerii consideră că nu au acces pentru că nu este încă timpul. Vorbim de ţigări, alcool, sex, jocurile de noroc şi jocurile pe calculator. Sunt acele acţiuni toxice care creează dependenţă“, susţine Daniela Kammrath, redactorul-şef 121.ro.

„Tentaţia are o conotaţie şi este diferită de preferinţă, pentru că cele din urmă se schimbă şi nu-ţi afectează mintea. Tentaţiile sunt premergătoare unor adicţii, în timp ce preferinţele se transformă în hobby-uri. Ele se nasc din acea parte a eului neutilizat şi nu conduc la dependenţă“, completează psihologul Aurora Liiceanu.

Potrivit unui studiu publicat într-un raport al Organizaţiei UNICEF, intitulat „Situaţia Adolescenţilor din România“, 42% din totalul adolesecenţilor au consumat alcool cel puţin o dată în viaţă, iar 4% au experimentat un tip de drog. 

Cum comentaţi aceste cifre?

„Spre deosebire de alcool, care are o lungă istorie, n-am auzit să existe o cultură a drogurilor. Poate de aceea, în cazul copiilor care consumă droguri, există un procent mai mic. Pe de altă parte, există foarte multe practici culturale legate de consumul de alcool. Spre exemplu, consumul cănilor de ţuică şi de vin la ţară. Tocmai de aceea adolescentul se grăbeşte să facă parte din lumea adulţilor şi crede că dacă imită aceste «comportamente», procesul de maturizare are loc mai repede“, aminteşte Aurora Liiceanu. 

„Această grabă care apare în adolescenţă şi preadolescenţă dispare mai târziu. Este foarte mult şi vina societăţii care promovează mitul tinereţii şi pe cel al frumuseţii“, completează specialista.

„Cunosc adolescenţi cărora nu le plăcea să fumeze sau să bea, dar mergeau la petreceri şi erau obligaţi să se conformeze. Astăzi, tinerii nu au puterea să-şi asume propriile decizii. Tocmai de aceea este importantă consilierea şi prezenţa activă a părinţilor în viaţa copiilor, până la vârsta de 18 ani“, susţine Ramona Lăcătuşu.

„În societate, binele este privit dintr-un unghi negativ. Spre exemplu, copiii care învaţă sunt numiţi tocilari. Observăm o blamare faţă de supunerea la normele adulte, din cauza lipsei de maturitate“, explică psihologul.

Ce se întâmplă cu cei şapte ani de acasă?

„Când spui şapte ani de acasă, te referi la faptul că ai stat şapte ani cu un copil. Lucru perfect neadevărat. Cei mai mulţi părinţi petrec 15 ore pe săptâmână cu un copil, iar în weekend, copilul este transportat de la un bunic la altul sau de la o familie la alta. Odată ce se naşte un copil, eu cred că trebuie să se schimbe şi stilul de viaţă al cuplului. Nu este uşor să fii părinte. Trebuie să ai foarte multă răbdare. Astăzi, copiii stau aşezaţi în faţa televizorului, în timp ce părinţii lucrează la laptop“, explică psihologul Aurora Liiceanu. „În alte cazuri, mamele se duc în bucătărie, pregătesc mâncarea şi apoi îl cheamă la masă. Copilul ală va trăi cu impresia că este la restaurant. Nici măcar duminica familiile nu mai stau împreună la masă“, aminteşte specialista.

Spre deosebire de noi, americanii par să dedice o mai mare importanţă timpului petrecut în sânul familiei. „Americanii pregătesc masa şi mănâncă împreună. O prietenă din Bolivia îmi spunea că masa de la prânz este cel mai important moment al zilei“, afirmă Daniela Kammrath, redactorul-şef 121.ro.

„Subconştientul unui copil se programeză în perioada copilărie, între doi şi opt ani. În această perioadă, copilul preia de la bone, părinţi sau bunici toate programele pozitive sau negative care, mai târziu, îi vor determina percepţia despre viaţă şi încrederea în el. Este vital să urmăreşti în mod alert cum se programează pentru viaţă acel copil. Vestea bună este că toate aceste programe se pot rescrie“, susţine Ramona Lăcătuş.

„Latura personalităţii copilul trebuie gândită de ambii părinţi. Comunicare este importantă, dar ea trebuie controlată. Spre exemplu, niciodată nu discuta despre probleme serioase cu un bărbat înfometat. Nu este un climat bun“, aminteşte psihologul.