Scrisoarea brutal de sinceră a unei mame, cu privire la alăptat: „Plângeam din cauza durerii agonizante, sfârcurile mele erau crăpate şi însângerate”
0Multe viitoare mămici aşteaptă cu nerăbdare primele luni din viaţa bebeluşilor, iar experienţa naturală a alăptării este unul din motive. Deşi este descrisă precum un proces extraordinar, care întăreşte relaţia dintre mamă şi prunc, fiind, de asemenea, extrem de benefică pentru cel mic, realitatea este diferită, potrivit unui cunoscut blogger australian, mama a trei copii.
Australianca Constance Hall, o figură cunoscută şi îndrăgită în mediul online graţie poveştilor despre experienţele sale ca mamă, a abordat, într-una din cele mai recente postări, subiectul alăptării. Într-o manieră simplă şi sinceră, Hall, urmărită de peste 448.000 de persoane pe Facebook, a scos la lumină şi detaliile mai puţin plăcute despre alăptare:
„Există argumente pro şi contra când vine vorba de alăptat şi de hrănitul bebeluşului cu biberonul. În cazul alăptatului, nu trebuie să speli nimic, iar când vine vorba de lapte praf, poţi pune pe altcineva să îi hrănească în locul tău. (...)
Alăptatul nu este întotdeuna plin de farmec şi, cu siguranţă, nu este uşor. Când eram însărcinată cu primul meu copil eram foarte încântată de ideea acelei conexiuni extraordinare care se creează între mamă şi copil, în timp ce el suge, iar tu îi mângâi părul, cu un zâmbet luminos pe faţă.
Nu mă aşteptam la dezamăgirea grozavă pe care am simţit-o când eu plângeam de durere din cauza sfârcurilor mele crăpate şi însângerate, din care sugea atât de inocent, un copil care îmi provoca o durere agonizantă.
Copiii nu se nasc învăţaţi să sugă la sân, cineva trebuie să îi înveţe, lucru care este extrem de greu şi frustrant. Îmi amintesc că, odată, Bill stătea de cealaltă parte a uşii închise şi m-a întrebat dacă am nevoie de ceva în timp ce alăptam, iar eu i-am răspuns prin a arunca cu ceva în uşă. Nu a insistat.
FOTO Daily Mail
Mulgerea poate foarte bine să se ducă naibii, trei dintre copiii mei s-au născut prematur şi în cazul lor a trebuit să fac asta destul de des. Am o regulă: dacă trebuie să mă mulg, schimbăm cu lapte praf, nimic nu merită chinul. (...) Este pur şi simplu greşit. Când cineva intră neanunţat peste tine în timp ce foloseşti acea pompă, îţi vine să apuci un obiect cu mâna ta liberă şi să îl arunci spre acea persoană. Nu spun că e ok să arunci cu lucruri în prietenii soţului tău, dar e ok să îţi doreşti acest lucru.
Gemenii mei au renunţat la laptele de sân după şase luni, asta şi probabil pentru că le dădeam mai tot timpul lapte praf. S-a diminuat, oare, în acel moment legătura noastră? Nici vorbă, ba chiar s-a întărit. Legătura mea cu toţi cei trei copii ai mei s-a întărit atunci când am devenit mai calmă, mai relaxată, mai odihnită. Acea relaxare mi-a adus-o laptele praf.
Nu de desconsidera, să nu crezi vreun moment că eşuezi dacă nu poţi alăpta. Reginele nu dau greş. Unele continuă, altele se răzgândesc, unele nu şi-au dorit niciodată să alăpteze, iar altele nu au avut de ales. Dar nimeni nu dă greş. Copilul e hrănit? Atunci poţi considera că ai reuşit”, scrie Constance Hall.
FOTO Daily Mail