La ce riscuri sunt expuşi copiii cărora li se perimite folosirea jocurilor video violente

Există o legătură semnificatică între expunerea la violenţă în mass-media (inclusiv din jocuri) şi comportamentele agresive, chiar dacă ameninţarea din joc nu este reală, creierul putând-o percepe ca fiind reală şi activând mecanismele de răspuns.

Copiii petrec foarte mult timp în jocuri video pe telefon, tabletă, play station sau calculator. Nu există statistici clare care să arate câţi dintre aceştia merg la psiholog din cauza dependenţei de jocurile video, dar specialiştii confirmă problemele apărute la nivelul psihicului din cauza imaginilor care promovează violenţa.

Un nou studiu realizat de Departamentul de Psihologie de la Universitatea de Stat din Ohio susţine că jocurile video violente dezvoltă comportamente periculoase care pot implica o tentaţie mai mare spre a folosi arme în viaţa reală.

Cercetătorii au analizat comportamentul a peste 220 de copii cu vârste cuprinse între 8-12 ani. Fiecare copil a fost supus unui test în care trebuia să joace anumite jocuri al căror nivel de violenţă era crescut, trebuiau să se apere sau jocul era lipsit de violenţă. Conform rezultatelor studiului, copiii care au folosit arme în timpul jocului au fost tentaţi să pună mâna pe un pistol adevărat în viaţa reală, o parte din aceştia chiar apăsând trăgaciul de mai multe ori în timpul testului. Chiar dacă ameninţarea din joc nu este reală, creierul o poate percepe ca fiind reală şi activează mecanismele de răspuns.

Există o legătură semnificativă între expunerea la violenţă în mass-media (inclusiv din jocuri) şi comportamentele agresive, gândurile agresive şi emoţiile negative precum furia, nevoia de răzbunare. Jocurile video scad în schimb emoţiile pozitive, cum ar fi empatia şi compasiunea.