Destăinuiri

Mama călătoare

De fiecare dată când eram întrebată în copilărie ce vreau să mă fac când voi fi mare, răspundeam senină -  călătoare! Pasiunea pentru călătorie nu m-a părăsit nici azi, iar visele mele de copil au devenit realitate! Am călătorit cu trenul, autocarul sau avionul pe cinci continente alături de colegii mei din Teatrul Bulandra şi fiecare oraş de pe harta geo­grafică se regăseşte în noi şi într-o hartă sentimentală a teatrelor în care am jucat.

Cu toate astea, pentru mine, cea mai importantă amintire din toate aceste locuri în care am fost este cea legată de magazinele de jucării! Primul lucru pe care îl fac în fiecare oraş este să localizez magazinele de profil şi apoi să fac tot posibilul ca în ciuda programului foarte încărcat de repetiţii şi spectacole, să ajung până acolo.

Aşa că la New York nu am mers cu colegii în China Town, dar am achiziţionat toate armele lui Power Ranger, în Costa Rica am ratat o seară într-un restaurant cu renumiţii cântăreţi „mariachi“, dar am pus mâna pe sabia lui Luke Skywalker, la Tokio am reuşit să găsesc cei mai minunaţi roboţi „Transformer“ şi un costum perfect de „Batman“, la Milano am fugit ca o nălucă din celebrul Piccolo Teatro pentru a cumpăra un joc Nintendo pe care Anca Sigartău l-a descoperit cu greu într-un magazin din apropiere - ea căutând un cărucior pentru păpuşi!

În Bogota era să leşin pe drum din lipsă de aer, dar am găsit un mare set cu figurine din Star Wars şi neavând toţi banii la mine am alergat repede până la hotel - vreo doi kilometri - în timp ce Luminiţa Gheorghiu a rămas în magazin, lângă jucării, de frică să nu ni le ia altcineva! Desigur, am vizitat muzee, am trecut înfiorată pe străzile Romei sau ale Veneţiei, am intrat în Marea Piramidă din Gizeh, dar nimic nu se compară cu bucuria aceea mare şi simplă din ochii unui copil atunci când reuşeşti să-i oferi chiar jucăria pe care şi-a dorit-o cel mai mult! Şi apoi, întotdeauna trebuie să mai laşi locuri nevizitate, ca să ai un motiv să te întorci!