De ce nu este greşit sau periculos ca cei mici să întruchipeze personaje malefice de Halloween

Sărbătoarea de Halloween iscă şi în România controverse, mai ales când se pune problema ca cei mici să se costumeze în draci, fantome sau vrăjitoare la petreceri organizate la grădiniţă sau la şcoală. Părinţii se tem de influenţa negativă pe care această sărbătoare ar putea să o aibă asupra copiilor, însă psihologii şi sociologii consideră că, din contră, există un efect benefic demonstrat ştiinţific.

Sărbătoarea de Halloween şi modul în care aceasta este marcată în multe ţări, inclusiv în România, a devenit un subiect spinos şi în SUA, unde este o tradiţie înrădăcinată adânc, alimentată şi de interesul comercial de netăgăduit. 

Publicaţia „The New York Times“ a publicat recent un articol unde se arată că în unele şcoli s-a creat o adevărată isterie din cauza acestei sărbători cu rădăcini păgâne şi că unii directori au interzis copiilor să vină la şcoală costumaţi în personaje de groază, înspăimântătoare, măştile fiind permise numai în timpul paradelor care se organizează cu această ocazie, costumele nu trebuie să aducă atingere niciunei religii, etnii, orientări sexuale, persoanelor cu dizabilităţi etc. De asemenea, nu sunt permise unghiile false sau armele de jucărie, conform acestor regulamente interne.

Dincolo de aspectul siguranţei, care trebuie luat în calcul în mod obligatoriu atunci când este vorba despre copii, profesorul american Ethan Gilsdorf a explicat pentru publicaţia Psychology Today de ce această sărbătoare este un bun prilej pentru ca cei mici să înţeleagă existenţa răului într-o manieră sigură şi relaxată. Acesta atrage atenţia că nenumărate studii sociologice şi psihologice au demonstrat nevoia omului de a înţelege mecanismele răului pentru a putea să-şi controleze mai bine sentimentele şi pornirile negative.

Avem nevoie, din când în când, să intrăm în pielea personajului negativ şi de a ne confrunta cu răul, chiar dacă este o joacă, pentru a reconfirma ce înseamnă să fim buni. Iar Halloween este acel prilej în care putem activa aceste modele arhetipale, când putem să fim personajul negativ măcar pentru o zi, susţine acesta.

Profesorul aminteşte de sociologul german Norbert Elias, autorul lucrării „Procesul civilizării“, care spunea că oamenii au nevoie să-şi exerseze acele emoţii negative primare, pe care progresul şi societatea din ce în ce mai structurată şi civilizată le-a diminuat impactul, reducând extrem de mult riscul morţii, de exemplu. De aceea, oamenii au creat obiceiuri sau tradiţii acceptabile în societatea de azi pentru a-şi elibera, totuşi, aceste emoţii, care nu pot fi negate sau eradicate, „zone„ sigure unde putem experimenta sentimentul de pericol şi simţi adrenalina. Sociologul german numea acest proces „lipsă de control controlată“ a emoţiilor şi oferea exemplul descărcării emoţionale de la meciurile de fotbal, din timpul concertelor de muzică rock sau din timpul petrecerilor înecate în valuri de alcool care au loc cu ocazia diverselor festivaluri etc.

Din această categorie face parte şi sărbătoarea de Halloween, care permite jocul de roluri într-o manieră sigură şi controlată, asta în condiţiile în care copiii au nevoie să-şi exprime emoţiile negative şi să înveţe să facă deosebirea dintre bine şi rău.

Autorul american Gerard Jones preciza în cartea „Killing Monsters: Why Children Need Fantasy, Superheroes and Make-Believe Violence“ că cei mici au nevoie de poveşti în care binele se înfruntă cu răul pentru a învăţa să proceseze furia şi alte emoţii violente într-o manieră controlată, în care pot fi în siguranţă. Acesta avertiza că părinţii şi educatorii sunt cei care pot demoniza această joacă de Halloween, prin reacţii alarmiste, nejustificate. Personajele negative există de când lumea, inclusiv în poveştile pe care le spunem copiilor la culcare, iar frica are un rol social extrem de important: te ajută să te adaptezi, să înţelegi ce înseamnă răul şi pericolul, deci să supravieţuieşti, conchide profesorul Ethan Gilsdorf.