De ce le plictisesc bărbaţii buni pe femeile din ziua de azi

Bărbatul secolului 21 este presat să devină mai sensibil şi mai atent la nevoile femeii, însă faptul că a învăţat să schimbe scutece, să stea acasă cu copiii în timp ce soţia aduce banii acasă, să deretice şi să facă mâncare nu le face mai fericite pe reprezentantele sexului frumos, chiar dacă asta pare că îşi doresc.

Psihologul american Randi Gunther observa într-un articol publicat recent că femeile moderne sunt cele care iniţiează cel mai des divorţul, nu bărbaţii (de exemplu, 69% din femei iau decizia să divorţeze în SUA şi 72% în Marea Britanie), chiar dacă lucrurile s-au schimbat mult de când femeia trebuia să fie supusă în căsnicie şi să-şi vadă de rolul de mamă şi soţie. Specialistul s-a întrebat ce anume o nemulţumeşte pe femeia secolului 21, mai ales că multe mariaje se destramă fără un motiv aparent serios. Gunther oferă drept dovezi cazuri întâlnite în propriul cabinet de pshihologie.

„Tot mai des am întâlnit în ultimii ani bărbaţi deosebiţi, respectuoşi, cărora le pasă de sentimentele soţiei, fideli şi care îşi sprijină partenerele de viaţă, dar toţi au fost părăsiţi de neveste pentru un alt tip de bărbat“, explică dr. Gunther. 

Iar „un altfel de bărbat“ s-a dovedit a însemna pentru aceste femei, din ceea ce a observat psihologul, un partener „mai masculin“. „Femeia din ziua de azi crede că un astfel de partener ar putea să-i ofere o experienţă de viaţă mai excitantă, care să o împlinească. Bărbatul pe care îl caută trebuie să fie viril, nu numai sexual, ci şi ca atitudine. Să posede acel ceva pe care bărbatul docil de lângă ea l-a pierdut“, spune Gunther. 

Mai exact, femeia modernă şi-a dorit cu ardoare ca partenerul de viaţă să-i fie egal, să se lase modelat şi să devină mai înţelegător şi mai implicat în tot ceea ce presupune viaţa de familie, dar apoi a ajuns la concluzia că un astfel de bărbat o plictiseşte, detaliază psihologul american.

Bărbatul perfect nu o mulţumeşte, aşa cum a crezut atunci când emanciparea femeii a presupus şi educarea masculilor insensibili, nepăsători faţă de nevoile sexului slab“, afirmă Gunther.  

Un exemplu oferit de psiholog este Steve, un soţ care ajunsese să-i dea dreptate soţiei în orice privinţă numai ca să o vadă mulţumită şi fericită. Însă după ani de zile în care a mizat pe această atitudine, Jen i-a reproşat acest comportament aproape slugarnic pe care îl avea. Lui Jen ajunsese să-i displacă aproape totul la Steve. Era iritată de felul în care vorbea, era dezgustată de lipsa lui de ambiţie, ura faptul că se ascundea de ea în piviniţă atunci când vroia să fumeze un joint (o ţigară cu marijuana-n.r.). „El încerca disperat să-i facă pe plac, dar toate eforturile aveau un efect paradoxal: o scoteau din sărite. Ea simţea că a făcut o greşeală, credea s-a căsătorit cu un bărbat trist, cu un eunuc docil“, a relatat Randi Gunther. Iar acest caz a devenit reprezentativ pentru tot mai multe cupluri moderne, subliniază specialistul.

Nimeni nu susţine că bărbaţii ar trebui să revină la imaginea de brută insensibilă pe care femeile au încercat şi încearcă să o schimbe, spune Randi Gunther. Însă bărbaţii nu ar trebui să renunţe la propria identitate după ce se însoară. 

Diferenţele de opinie trebuie negociate, dar pentru că bărbaţii nu sunt la fel de pricepuţi ca femeile în exprimarea sentimentelor se ajunge în situaţia în care ei preferă să renunţe la comunicare şi să cedeze de fiecare dată, este de părere psihologul. 

Steve este unul din puţinii soţi aflaţi în acestă situaţie ingrată care a înţeles că trebuie să-şi exprime sentimentele, chiar dacă nu sunt în concordanţă cu ale soţiei. Într-o bună zi, când nevasta i-a dat ordin să o însoţească la o petrecere pe care prietenele ei o organizau pentru o proaspătă mămică, Steve i-a spus că preferă să meargă să joace golf cu prietenii, îşi aminteşte psihologul. „Bărbaţii trebuie să înţeleagă faptul că femeile nu-şi doresc alături pe cineva care să nu le iasă din cuvânt, ci un bărbat care să ştie cum să-şi susţină punctul de vedere. Trebuie să înveţe să comunice. Mariajul este o negociere constantă, dar în ideea ca acest lucru să fie constructiv şi ca ambii parteneri să aibă de câştigat de pe urma acestor acordări permanente“, punctează Gunther.

La rândul său, psiholgul Shawn T. Smith afirmă pentru publicaţia psychologytoday.com. că „un bărbat care îşi susţine soţia nu trebuie să renunţe la natura sa, la masculinitate“. Iar masculinitatea nu are de suferit dacă bărbatul dă cu aspiratorul sau dacă pregăteşte ceva de mâncare, ci ţine de modul în care ştie să-şi susţină opiniile şi credinţele în faţa partenerei de viaţă, fără să-i fie teamă că va întâmpina rezistenţă, atrage atenţia acesta.