Cum le vorbim copiilor despre sexualitate. Sfaturile psihoterapeutului Simona Nicolaescu
0Studiile au arătat că atunci când părinţii vorbesc deschis cu copiii şi adolescenţii despre sexualitate, aceasta duce la un comportament mai puţin riscant şi îi ajută să-şi vadă părinţii drept surse corecte de informaţii.
Cu toţii suntem fiinţe sexuale de la naştere şi până la moarte. Ştim că sănătatea şi bunăstarea sexuală sunt elemente vitale pentru a avea o viaţă deplină. Însă, unele dintre mesajele media despre sexualitate pot face acest lucru dificil de realizat. Mass-media ne bombardează cu imagini şi mesaje sexuale explicite, nerealiste şi adesea indecente. Totuşi, aceeaşi veche credinţă culturală potrivit căreia sexul este ruşinos, jenant şi nu este un subiect de discuţie încă persistă. Nu este de mirare faptul că tinerii şi copiii sunt confuzi şi uşor de manipulat.
Simona Nicolaescu, psihoterapeut, speaker, trainer, coach şi susţinător al vieţii echilibrate în România, explică sexualitatea pe înţelesul copiilor:
Dacă îţi doreşti să contracarezi mesajele sexuale confuze primite de pe internet, muzică, televiziune, reviste sau anturajul de prieteni, începe să vorbeşti cu copiii tăi despre sex, sexualitate şi bunăstarea sexuală. Ideea „discuţiei mari“ nu face decât să amâne mai mult informarea corectă a copiilor tăi. Având conversaţii deschise, oneste, implicate şi asumate despre sexualitate, ca o parte normală a vieţii de familie, le vei oferi copiilor tăi un cadou important şi de durată.
Studiile au arătat că atunci când părinţii vorbesc deschis cu copiii şi adolescenţii despre sexualitate, aceasta duce la un comportament mai puţin riscant şi mai puţin conform cu ceea ce cred ei că fac ceilalţi şi îi ajută să-şi vadă părinţii ca surse corecte de informaţii.
Ce subiecte ar trebui să abordeze părinţii în funcţie de categoria de vârstă a copiilor lor:
- Vârstă fragedă (0-2 ani)
O atingere plăcută şi plină de iubire îi ajută pe bebeluşi să se simtă în siguranţă şi îngrijiţi. Toţi bebeluşii îşi explorează corpul şi învaţă că atingerea organelor lor sexuale se simte bine. Pe măsură ce dobândesc limbaj, trebuie să audă nume corecte pentru părţile intime: vulva, penisul, sânii.
- Copilăria timpurie (3-5 ani)
Copiii devin curioşi cu privire la corpurile lor şi ale altora. Aceştia se pot juca de-a doctorul pentru a afla diferenţele dintre o femeie şi un bărbat. Mulţi copii de această vârstă îşi ating organele sexuale pentru confort sau plăcere. Trebuie să-i asigurăm că este normal să se atinga, în timp ce îi învăţăm să facă acest lucru în privat. O întrebare destul de comună pentru această vârstă este „De unde am venit?“, la care poţi răspunde simplu: „Bebeluşii cresc într-un loc special din interiorul mamei, numit pântec sau uter“.
- Copilăria mijlocie (6-8 ani)
Copiii de această vârstă încep să exploreze aspectele masculine şi feminine ale identităţii de gen. Este frecvent jocul sexual axat pe curiozitate cu prietenii de ambele sexe. Atingerea părţilor intime are tot mai mult legatură cu plăcerea. Pe la vârsta de şase sau şapte ani încep să dezvolte un sentiment de confidenţialitate. Copiii de această vârstă aud despre sex, infecţii cu transmitere sexuală, ciclu menstrual şi sarcină şi pot pune întrebări care au nevoie de răspunsuri simple şi oneste. „Cum sunt făcuţi bebeluşii?“, este o întrebare comună. Răspunde cu o scurtă descriere a actului sexual. Cărţile explicative pe acest subiect adaptate vârstei copilului tău pot fi, de asemenea, foarte utile.
- Copilăria târzie (9-12 ani)
Preadolescenţii au nevoie de informaţii despre pubertate: schimbări ale corpului, menstruaţie şi vise umede. Cu cât mai devreme cu atât mai bine. Copiii se dezvoltă la vârste diferite şi trebuie să fie asiguraţi că anumite schimbări ce se petrec în corpul lor sunt absolut normale. Mulţi anticipează întâlniri şi sunt gata să înceapă să înveţe despre luarea deciziilor sexuale, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală şi prevenirea sarcinii.
- Adolescenţa (13-18 ani)
Întâlnirile, intimitatea şi relaţiile sunt explorate. Adolescenţii au nevoie de informaţii corecte şi sprijin pentru a lua decizii conştiente, bine informate, care să le protejeze sănătatea sexuală. Orientarea sexuală apare. Toţi adolescenţii - inclusiv adolescenţii gay, lesbiene, bisexuali şi transgender - au nevoie de sprijin şi asigurarea că sunt iubiţi.
Pe măsură ce construieşti un mediu de confort şi deschidere despre sexualitate în casa ta, este important să vorbeşti şi despre abuzul sexual. Alături de mesajul „corpul tău îţi aparţine“ trebuie să explici şi că „din păcate, este posibil ca unii oameni să nu respecte acest lucru“. Aminteşte-i copilului că este bine să spună STOP şi NU, dacă cineva de orice vârstă - inclusiv o rudă sau un prieten de familie - face sau spune ceva care îi face să se simtă inconfortabil. Accentuează importanţa de a spune unui adult de încredere. Asigură-le că abuzul sexual nu este niciodată vina lor şi îi vei ajuta şi îi vei susţine indiferent de situaţie.