Ultimii luptători ninja ai Japoniei: „Acum există arme şi internet. Luptele marţiale nu-şi mai au locul în epoca modernă“

Era shogunilor şi a luptătorilor ninja s-a încheiat de mult, dar tehnicile lor încă există, fiind transmise din tată în fiu.

Luptătorii ninja au fost mereu înconjuraţi de mister. Ei erau angajaţi de samuraii războinici nobili, pentru spionaj, sabotaj şi crime. Datorită costumelor negre care îi acopereau total, cu excepţia ochilor, erau invizibili în întuneric...asta până când atacau. Erau dotaţi cu arme silenţioase şi mortale: „shuriken“, un proiectil în formă de stea, sau „fukiya“, un tub subţire prin care suflau diverse obiecte ascuţite.

Luptătorii ninja erau şi renumiţi spadasini. Ei se foloseau de arme nu doar pentru a ucide, ci şi pentru a se urca pe ziduri de piatră, pentru a se strecura într-un castel sau pentru a-şi observa inamicii.

În mare parte, misiunile lor erau atât de secrete, încât există foarte puţine documente oficiale referitoare la activităţile lor. Armele şi tehnica de luptă au fost duse mai departe din generaţie în generaţie.

Poveştile despre luptătorii ninja i-au inspirat pe regizorii de la Hollywood în a le crea o imagine de super-eroi  care pot alerga pe suprafaţa apei sau care dispar cât ai clipi. „Asta este imposibil, oricât de mult te-ai antrena! Pâna la urma, ninja erau tot oameni“, a declarat pentru BBC Jinichi Kawakami, ultimul maestru ninja al Japoniei.

Cu toate acestea, se pare că luptătorii se foloseau de un fel de flotoare pentru a trece o apă în picioare.

Kawakami a început să înveţe tehnici de ninja încă de la vârsta de şase ani, de la maestrul său, Masazo Ishida.

„Eu credeam că doar ne jucăm, nu mă gândeam că practic învăţam ninjutsu. La un moment dat, chiar mă întrebam dacă nu cumva mă învaţă cum să fur, pentru că îmi arăta cum să merg în perfectă linişte şi cum să intru prin efracţie într-o casă“, îşi aminteşte Kawakami.

Alte aptitudini pe care le-a dobândit presupun fabricarea de explozivi şi prepararea diverselor substanţe.

„Încă mai ştiu să amestec anumite plante pentru a obţine o otravă care nu este neaparat letală, dar poate face pe cineva să creadă ca are o boală contagioasă”, spune Kawakami.

„Ei nu erau doar nişte criminali, cum cred oamenii din ce văd în filme. Aveau locuri de muncă, pentru că nu îşi puteau câştiga existenţa doar fiind luptători ninja“, a adăugat Kawakami.

Există multe teorii cu privire la ocupaţiile pe care le aveau luptătorii ninja pe timpul zilei. Unii erau agricultori, alţii negustori care se ocupau şi de spionaj în timpul lucrului.

Cât despre Kawakami, în prezent el este inginer. În costumul lui, arăta ca orice alt om de afaceri japonez.

Titlul de „ultimul ninja al Japoniei“, însă, mai este revendicat de cineva. În vârstă de 80  de ani, Masaaki Hatsumi spune că este liderul unui alt clan ninja: Togakure. Hatsumi este fondatorul unei organizaţii internaţionale de arte marţiale numite Bujinkan, cu mai mult de 300.000 de cursanţi în întreaga lume.

El explică elevilor cum mişcările mici pot să doboare inamicii.

Kawakami şi Hatsumi sunt de acord asupra faptului că nu vor numi pe nimeni care să ducă mai departe numele de maestru ninja. „În perioada războaielor civile, abilităţile de spionaj sau de asasinare ale luptătorilor ninja poate că erau utile. Dar acum există arme, internet şi doctorii mai bune, aşa că arta luptelor marţiale nu-şi mai au locul în epoca modernă“, spune Kawakami, care este decis să nu-şi aleagă un protejat.

În ciuda faptului că are foarte mulţi elevi, şi Hatsumi a decis să nu-şi aleagă un moştenitor. „Am încredere că elevii mei vor duce mai departe tehnicile practicate cândva de ninja, dar un om trebuie să fie destinat să fie urmaşul unui clan, iar o astfel de persoană nu există“, a explicat Hatsumi.

Luptătorii ninja nu vor fi uitaţi, iar asta pentru că cei care cândva erau nişte asasini de temut rămân vii în amintirea noastră prin intermediul personajelor fictive din desenele animate, din filme sau din jocuri.