Trenduri corporatiste: imaginea de om ocupat

Cu cât pari mai ocupat, cu atât eşti mai apreciat. În marile companii, angajaţii care se supraevaluează şi care dau impresia, adesea falsă, că muncesc pe brânci au mai mult de câştigat, susţin specialiştii. Condiţia este să nu exagereze cu lauda de sine.

În ultimii trei ani de criză economică, România a pierdut peste 400.000 de angajaţi, iar numărul continuă să crească, arată un studiu recent realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS). În aceste condiţii, păstrarea locului de muncă devine din ce în ce mai dificilă. Pe lângă competenţă şi pricepere, la fel de importantă este şi imaginea pe care şi-o creează angajatul în faţa şefilor şi colegilor. Este esenţial să pară bun în ceea ce face şi să dea impresia că este tot timpul ocupat. Managerii nu acceptă „trântori“ în echipă, însă tind să-i aprecieze în mod deosebit pe salariaţii energici.  

„În munca mea sunt multe perioade «moarte», când pur şi simplu n-am nimic de făcut. Totuşi, nu-mi permit să mă vadă şefii că stau degeaba pentru că suntem în plină perioadă de restructurări şi mi-aş pierde jobul“, spune Costin P. (36 de ani), din Bucureşti, angajat al unei corporaţii multinaţionale. „Drept urmare, mă străduiesc să par mereu prins cu treburi. Aşa am descoperit că, dacă eşti încruntat, dacă te fâţâi agitat dintr-un loc în altul, dacă vorbeşti mult şi în gura mare despre sarcinile de serviciu, dacă te plângi de incompetenţa altora şi te lauzi cu abilităţile tale «extraordinare», atunci lumea va crede despre tine că eşti cel mai bun, că eşti dedicat trup şi suflet companiei şi că te speteşti cu munca“, mărturiseşte tânărul. 

Un fel de marketing

Specialiştii susţin teoria corporatistului Costin P. „În comunităţile mari, respectiv în companiile mari, e foarte greu să te faci cunoscut prin adevărata-ţi valoare. Mai degrabă lumea te va recunoaşte după imaginea pe care ţi-ai creat-o în societatea respectivă. Astfel, dacă ştii să te promovezi, ceilalţi ajung să-ţi dea credit pe ceea ce doreşti să pari şi nu pe ceea ce eşti cu adevărat“, susţine psihologul Keren Rosner. „E ca în marketing. Pentru a vinde un produs, trebuie să-l faci întâi cunoscut şi să-i lauzi însuşirile. Aşa şi cu oamenii. Un angajat capabil şi muncitor, dar prea modest, riscă să rămână anonim. În schimb, salariatul care trage chiulul, dar care îşi supraestimează calităţile, care vorbeşte foarte hotărât despre ele, care îşi exagerează realizările, ei bine, o astfel de persoană are şanse consistent mai mari să fie etichetată drept competentă, chiar dacă realitatea o contrazice“, mai spune psihologul. 

Lauda de sine e bună, dar cu măsură

Imaginea este, într-adevăr, importantă la locul de muncă, dar nu te poţi baza doar pe ea dacă vrei să apuci pensia, precizează specialiştii. În plus, pentru a rezista ani buni într-un post, imaginea pe care ţi-ai creat-o nu poate fi prea depărtată de realitate. Consultantul în carieră Eduard Ezeanu este de părere că „uneori este bine să te supraevaluezi. Dar nu cu mult“. „Dacă diferenţa între ceea ce poţi şi ceea ce pretinzi că poţi este prea mare, nu poţi păcăli pe nimeni“, precizează specialistul. 

Psihologul Keren Rosner susţine, de asemenea, că cel mai bun lucru pe care-l poate face un angajat este să menţină un echilibru între ceea ce pretinde despre el că poate şi ceea ce poate în mod concret. „E bine să ştii să te vinzi, dar în acelaşi timp trebuie să oferi ceva în schimb, pentru că nu poţi păcăli pe toată lumea la nesfârşit“, conchide specialistul. 

Cum să pari ocupat când n-ai nimic de rezolvat

Angajaţii leneşi sunt întotdeauna primii pe listă atunci când se pune problema restructurărilor de personal. Tocmai de aceea este foarte important să pari tot timpul ocupat la serviciu. Dacă şefii vor crede că eşti extenuat de atâta treabă, ai şanse mari nu numai să-ţi păstrezi jobul, ci chiar să primeşti o primă. Site-ul wikihow.com oferă câteva sfaturi utile pentru cei care vor să pără copleşiţi de sarcini la locul de muncă.  

1. Ia-ţi o mină iritată. Când pari nervos şi preocupat, lumea va crede că ai multe probleme de rezolvat. Probleme de serviciu, fireşte.

2. Pune multe întrebări. Dacă te arăţi interesat de proiectele companiei vei da senzaţia că şi lucrezi la ele. Atenţie, însă, întrebările banale îţi vor atrage imaginea de incompetent.

3. Ţine-ţi biroul în dezordine. Teancuri de dosare, rapoarte, bileţele aruncate de-a valma pe birou vor crea iluzia că în acel loc se munceşte intens.

4. Deschide mai multe pagini pe desktopul calculatorului. Mai multe fişiere deschise concomitent îi vor face pe şefi să creadă că îndeplineşti mai multe sarcini simultan.

5. Plimbă-te agitat dintr-un loc în altul. Dacă eşti tot timpul pe fugă, dai impresia că ai multe de făcut.

6. Ţine mereu câteva hârtii în mână. Degeaba te plimbi prin birouri dacă n-ai câteva dosare în mână. Ele sunt dovada că munceşti din greu.

7. Vizitează-ţi colegii din alte departamente. Prezenţa ta în alte departamente poate fi văzută bine de către şefi, care vor crede astfel că eşti deschis la colaborare în interesul companiei. 

8. Citeşte o carte digitală. Se găsesc zeci de mii de cărţi în format electronic pe internet. Poţi citi un roman de aventuri pe ecranul computerului de la birou, iar şefii tăi vor crede că lucrezi. 

9. Bea multă apă. E strategia perfectă de a pierde vremea. Drumurile la dozatorul de apă, plus cele la toaletă, vor scurta din timpul alocat muncii.

10. Trimite-ţi singur plicuri care par oficiale. Serviciile poştale costă, dar poţi „fura“ apoi minute întregi studiind plicul şi conţinutul lui. Niciun şef nu va protesta, doar te ocupi de probleme de serviciu.