Tradiţii în ultima săptămână de post şi superstiţii din Joia Mare: ziua în care se deschid mormintele pentru ca sufletele morţilor să se întoarcă acasă

Tradiţii în ultima săptămână de post. Ce se face în Săptămâna Mare pentru a urma credinţele populare, dar şi cele religioase, şi cum se proceda în trecut.

Tradiţii în ultima săptămână de post. Se curăţă locuinţele 

Potrivit site-ului crestinortodox.ro, în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, se păstrează liniştea şi tristeţea generală. De asemenea, se fac focuri ritualice şi se respectă cu stricteţe postul. O altă tradiţie este cea de a îngriji şi curăţa locuinţele, activitate ce poartă denumirea populară de curăţenia generală de Paşte. În această săptămână se sacrifică şi animalele ce urmează a fi consumate în timpul marelui ospăţ. Din punct de vedere religios, este săptămâna în care ne împărtăşim la biserică şi în care ne iertăm semenii.  

Tradiţii în ultima săptămână de post. Mormintele se deschid şi sufletele morţilor se întorc acasă 

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţa acestei zile, se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Acesta este motivul pentru care se aprind focuri în curţi, în faţa casei sau în cimitire, acestea fiind destinate celor decedaţi, pentru întâmpinarea şi pentru încălzirea lor. Focul din Joia Mare se face aprinzând pentru fiecare mort câte o grămăjoară, dacă vreţi să fie şi ei luminaţi pe lumea cealaltă. În unele zone se duc la biserică băuturi şi preparate culinare, care se sfinţesc şi se dau de pomană, pentru sufletul morţilor.

Numită şi Săptămâna Neagră în Bihor şi Maramureş, Săptămâna Mare găseşte pe toată lumea ocupată, în afară de curăţenia generală, gospodinele ocupându-se şi de meniul de Paşte din care nu trebuie să lipsească ouăle vopsite, cozonacii şi pasca. Vopsitul ouălor în roşu se face în Joia Mare, urmând ca în Sâmbăta Mare să se coacă pasca şi cozonacul. În Maramureş, în această săptămână oamenii poartă haine de doliu, iar casa o îmbracă tot în negru şi albastru închis. Prosoapele se schimbă în ziua de Înviere cu cele albe, iar femeile îşi schimbă portul.

Ca obiceiuri şi tradiţii, Joia Mare este ziua în care se ţine post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc. În Vinerea Mare, nu se mai slujeşte Sfânta Liturghie, se ţine post negru şi nu lucrează nimeni nimic, nici măcar clopotele nu se trag. Dacă trebuie vreun mort îngropat, se-ngroapă numai cu bătaie de toacă.

Tradiţii în ultima săptămână de post. Există şi superstiţii legate de Joia Mare

- nu este bine să dormiţi, altfel veţi fi leneşi timp de un an întreg;
- în credinţa populară, această zi este termenul final când femeile trebuie să termine de tors cânepa.
- potrivit site-ului traditii-superstitii.ro, există superstiţia conform căreia fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei din Joia Mare, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie, apoi să îşi pună sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul.

Pe vremuri era obligatoriu ca femeile să îmbrace, la slujba de Înviere şi în zilele de Paşti, măcar o cămaşă nouă, cusută în orele de taină ale nopţii, iar bărbaţii să aibă cel puţin o pălărie nouă.