Toate tunurile împotriva ACTA
0Semnarea tratatului ACTA, un document care doreşte reglementarea drepturilor de autor pe internet, a provocat reacţii dure din partea societăţii civile şi chiar a artiştilor.
22 de state europene, printre care şi România, au semnat în mod misterios joia trecută Tratatul Internaţional Împotriva Contrafacerii (ACTA), provocând furia organizaţiilor drepturilor omului şi a celor care se ocupă de protecţia libertăţilor pe internet.
Ce prevede ACTA, încât a provocat atâtea nemulţumiri?
- Deţinătorii de proprietate intelectuală pot să obţină date personale ale utilizatorilor suspecţi.
- Sancţiuni penale pentru ajutorul şi încurajarea furtului intelectual, chiar dacă ACTA este un acord comercial.
- Controlarea laptopurilor în vămi pentru descoperirea conţinutului ilicit.
Chilian, adversarul tratatului
Nici măcar cei care, teoretic, ar avea cel mai mult de câştigat de pe urma acestei legi, deţinătorii de drepturi de proprietate intelectuală, nu privesc cu ochi buni proiectul. „Sunt speriat de legea asta. Nu înseamnă altceva decât o intruziune în viaţa privată. Nu protejează cu nimic deţinătorii de drepturi de proprietate intelectuală", ne-a spus cântăreţul şi compozitorul Florin Chilian.
„Avem deja o lege foarte bună, cea a drepturilor de autor, nenorocirea este însă că nu se aplică", continuă el. „Prefer să meargă lucrurile în continuare aşa, să am pierderi, decât să se aplice această lege, pe care România a semnat-o legată la ochi, din poziţia slugii", spune Chilian, care estimează că are pierderi de cel puţin 40% din cauza furtului de proprietate intelectuală.
Piraţii europeni se tem de uciderea inovaţiei
Europarlamentarul suedez Amelia Andersdotter reprezintă Partidul Piraţilor din Suedia. Actualmente, tânăra de 24 de ani trăieşte în Bucureşti şi este un opozant acerb al tratatului ACTA.
„Între 2007 şi 2010, singurii care au avut acces şi influenţă asupra conţinutului au fost cei din industria drepturilor de autor", spune Andersdotter. Ea este nemulţumită de eludarea procedurilor legislative normale de către Comisia Europeană. „Parlamentul European acceptă ca reprezentanţii Comisiei să fie liberi să negocieze. ACTA împinge actualele graniţe ale cooperării vamale europene, iar Comisia nu are voie, formal, să renegocieze legile europene folosindu-se de acordurile de comerţ internaţional".
Credeţi că România ar trebui să iasă din tratatul ACTA (Tratatul Comercial împotriva Produselor Contrafăcute)? Votează AICI
Pe lângă acest lucru, tânărul demnitar consideră că internetul se va schimba dacă tratatul va fi implementat. „Impunerea de măsuri de autoreglementare pentru platformele online şi furnizorii de internet va duce la o armonizare a materialului permis şi a diferenţelor în funcţie de ţară. Ceea ce va fi interzis undeva va fi interzis peste tot. Practic, fiecare furnizor va furniza o reţea de conţinut detaşat proprie. Cum vor fi inovaţia sau antreprenoriatul în domeniul distribuţiei online? În principiu, imposibile", a încheiat Amelia Andersdotter.
Vreme: „Depinde ce înţelegeţi prin cenzură"
România îşi lasă însă o portiţă de ieşire în ceea ce priveşte adoptarea controversatei legi. „Nu este prea târziu. Orice sesizare ne interesează. Trebuie să existe o dezbatere serioasă", a declarat ieri pentru „Adevărul" Valerian Vreme, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Întrebat dacă există cenzură prin ACTA, Vreme a declarat: „Depinde ce înţelegeţi prin cenzură. Sunt aspecte pe care fiecare le interpretează. Dacă lupta împotriva contrabandei este cenzură..." Ministerul Economiei este iniţiatorul proiectului în România. „Actul normativ are avizul de la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministerul Comunicaţiilor a dat un aviz tehnic pozitiv", a explicat Vreme. „Din partea României, acordul a fost semnat în Japonia de către însărcinatul cu afaceri din cadrul Ambasadei României la Tokyo (Petre Stoian - n.r.)", a declarat Vreme.
"Prefer să meargă lucrurile în continuare aşa, să am pierderi, decât să se aplice această lege, pe care România a semnat-o legată la ochi."
Florin Chilian
cantautor
Unde a dispărut dezbaterea
Problemele majore ale tratatului ACTA sunt şi în privinţa fondului, dar şi a formei. Diana Hătneanu (foto), directorul executiv al organizaţiei de protecţia drepturilor omului, Apador CH, este nemulţumită de lipsa dezbaterii publice şi de aspectele vagi ale tratatului ACTA. Conform lui Bogdan Manolea, director executiv al Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet, ACTA privatizează legea, prin stipularea cooperării cu mediul de afaceri pentru aplicarea dispoziţiilor civile şi penale ale tratatului.
În privinţa pedepselor pe care le-ar putea introduce tratatul, Parlamentul European a cerut deja dispoziţii pentru o clauză care exclude în mod expres pedepse penale pentru activităţile „făcute de persoane în scop personal şi nonprofit". „Comisia nu a ţinut cont de aceste aspecte. Oricum se includ activităţile comerciale făcute pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte. Ce-i un avantaj economic indirect? Un schimb de bannere?", se întreabă Manolea.
Reacţia Apador CH
„Acest acord este destul de vag. El menţionează inclusiv libertatea de exprimare, dreptul la viaţa privată, care ar trebui luate în considerare, dar la nivel general. Guvernul ar trebui să facă o analiză a legislaţiei interne care trebuie modificată şi adoptată", consideră Hătneanu. Reprezentanta Apador CH nu este surprinsă de inversarea procesului legislativ. „Din practica anterioară, România semnează, ratifică şi apoi se gândeşte cum pune în practică legea. Nu suntem campionii dezbaterii înainte de ratificare", a concluzionat reprezentanta Apador.
Citiţi şi:
Şeful Angry Birds: "Pirateria nu se combate în instanţă şi nu este neapărat rea"
Cum au votat reprezentanţii României în Parlamentul European în privinţa "tratatului-problemă" ACTA
Unde se poate semna petiţia online pentru oprirea implementării legii "care ucide internetul", ACTA
REACŢIE DURĂ Grupul Anonymous a spart site-ul Parlamentului European
Finalul unei ere virtuale: România a semnat tratatul care limitează libertăţile internetului
Viitorul lumii virtuale europene se decide în iunie în Parlamentul European
Ce cred internauţii români despre tratatul care "sugrumă" libertatea virtuală
Proteste în Europa în urma ratificării tratatului care va cenzura internetul, ACTA
Mesajul „incendiar" al fondatorului Megaupload către vecinii din Noua Zeelandă
Efectele MegaUpload: un site asemănător şi-a dezactivat opţiunile de distribuire