UE testează în cinci țări aplicația de verificare a vârstei pe rețelele sociale. România, un teren dificil

Cinci țări din Uniunea Europeană (Franța, Spania, Italia, Danemarca și Grecia) au anunțat că vor testa un sistem digital de verificare a vârstei pentru accesul la platformele sociale. Măsura este parte dintr-o inițiativă mai amplă a Comisiei Europene, menită să protejeze copiii de conținutul dăunător din online, în conformitate cu noile cerințe ale Legii Serviciilor Digitale (DSA).

Potrivit Reuters, aplicația va folosi European Digital Identity Wallet, o tehnologie care va permite autentificarea anumitor date personale, precum vârsta, fără ca platforma să primească alte informații sensibile.

Verificare fără divulgarea identității

„Tehnic, sistemul propus poate valida vârsta utilizatorului fără a dezvălui identitatea completă. Soluția folosește așa-numitul portofel digital european, unde datele personale, precum vârsta sau data nașterii, sunt stocate securizat, iar la verificare platforma socială primește doar confirmarea că utilizatorul are vârsta minimă legală, nu și alte detalii sensibile”, explică, pentru „Adevărul”, Alexandru Dan, CEO TVL Tech și profesor de AI la Academia de Studii Economice (ASE) din București.

Astfel, fiecare țară poate adapta sistemul la legislația locală, iar standardele europene impun ca procesul să respecte strict GDPR-ul: nici platforma, nici terții nu primesc acces la identitatea completă sau alte informații personale.

 „Mentalitatea românească e destul de creativă când vine vorba de fentat reguli”

„Practic, utilizatorul rămâne anonim dincolo de dovada vârstei, iar controlul asupra datelor îi aparține în continuare. În România, ar fi o provocare implementarea la scară largă, atât din punct de vedere tehnic, cât și legal. Avem o populație digitală diversă, iar accesul la tehnologie nu este uniform peste tot. În plus, mentalitatea românească e destul de creativă când vine vorba de ”fentat” reguli. Deci, fără un cadru clar și fără educație digitală, riscul de a transforma verificarea într-o simplă formalitate sau, mai grav, într-o barieră abuzivă, e real”, mai spune el.

În opinia sa, este un pas necesar pentru a proteja copiii de pericolele tot mai sofisticate din mediul online, de la expunerea la conținut inadecvat și cyberbullying, până la manipulare sau colectare abuzivă de date.

„Consider că România ar trebui să ia în serios această direcție și să dezvolte propriul mecanism de verificare a vârstei, care sa respecte bunele reglementari europene, dar adaptat nevoilor reale ale societății noastre. În paralel, educația digitală și implicarea părinților rămân esențiale pentru o protecție eficientă a copiilor pe internet”, semnalează Alexandru Dan.

Orice măsură care protejează copiii de conținutul neadecvat merită tratată serios, mai spune specialistul. „Însă, să nu uităm: tehnologia nu rezolvă totul, dacă nu este dublată de educație, transparență și respect pentru datele personale. În teorie, introducerea verificării vârstei ar putea diminua accesul minorilor la conținut periculos. În practică, există riscul să mutăm discuția în zona ‘băieților care se descurcă să găsească soluții ca să păcălească sistemul, sau chiar să expunem datele sensibile ale copiilor. România ar trebui să se uite cu atenție la ce fac alte țări, să testeze programul, să consulte specialiști în AI, juriști, părinți și chiar copii. Mai bine să construim o soluție echilibrată, decât să importăm o soluție fara sa ne asumam responsabilitatea rezultatului final”, adaugă acesta.

„E clar că avem nevoie de o astfel de măsură”

În mod similar, expertul în social media Cristian China Birta este de părere că România nu e încă pregătită pentru o astfel de soluție: „Cele cinci țări care vor să introducă sistemul de verificare a vârstei sunt state în care, per ansamblu, lucrurile chiar funcționează. Uitați-vă la Franța, e vârf de lance în zona asta. Acolo birocrația merge: când apare o lege, se aplică. La noi, în schimb, știm bine cum stau lucrurile, legile, oricât de bine intenționate, rămân adesea doar pe hârtie. Sunt sceptic că, în momentul de față, un astfel de sistem ar putea fi implementat eficient în România”, susține el.

Pe de altă parte, acesta spune că rămâne de văzut ce se întâmplă cu testele din celelalte țări. „E important de spus că vorbim despre o testare, nu au nici ei certitudini de la început. Vom vedea cum decurge implementarea, ce reacții vor apărea din partea marilor platforme sociale și care vor fi contraatacurile legale, pentru că intrăm pe un teren sensibil: dreptul la liberă exprimare. Va fi un studiu de caz interesant de urmărit. E clar că avem nevoie de o astfel de măsură, dar, uneori, pare că vorbim despre pacea mondială: toți o vrem, dar nimeni nu știe exact cum să o obțină”, adaugă Cristian China Birta.

Comisia Europeană cere platformelor să acționeze

De asemenea, mai scrie Reuters, Comisia Europeană a publicat ghiduri pentru platformele online, prin care acestea sunt îndemnate să ia măsuri pentru protejarea minorilor, ca parte a obligațiilor prevăzute de Legea Serviciilor Digitale (DSA). Această legislație de referință, care a devenit aplicabilă anul trecut, obligă companii precum Google (Alphabet), Meta (Facebook, Instagram), TikTok (ByteDance) și alte platforme online să facă mai mult pentru a combate conținutul ilegal și dăunător din mediul digital.

X (fosta Twitter, deținută de Elon Musk), TikTok, Facebook, Instagram și mai multe site-uri pentru adulți sunt în prezent investigate de autoritățile europene pentru a verifica dacă respectă regulile impuse de DSA.

„Platformele nu mai au nicio scuză pentru a continua practicile care pun copiii în pericol”, a declarat comisarul european pentru tehnologie Henna Virkkunen, într-un comunicat.

Impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a copiilor este o preocupare globală în creștere: zeci de state americane au intentat procese împotriva companiei Meta, iar Australia a interzis anul trecut accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale.