„Milk Crate Challenge”, provocarea virală care a făcut deja zeci de victime, interzisă de TikTok

„Milk Crate Challenge”, provocarea lăzilor de lapte, a făcut deja zeci de victime, filmuleţele postate pe Tik Tok înfăţişând adolsecenţi care construiesc o piramidă din lăzile de plastic pe care apoi o escaladează.

TikTok a şters rezultatele căutării pentru hashtag-ul „Milk Crates Challenge” şi a explicat într-o declaraţie că a ajuns la concluzia că era un act periculos.

La fel ca alte provocări devenite virale, şi aceasta a început ca o simplă glumă. Un medic chirurg din statul american Virginia a atras însă atenţia că această cascadorie este cu atât mai neavenită în acest moment, când spitalele sunt copleşite de pacienţi COVID din valul 4.

Pe de altă parte, nu este prima şi probabil nu va fi nici ultima provocare apărută pe reţelele sociale care pune în pericol viaţa tinerilor. Pare că adolescenţii mai ales sunt atraşi de ideea de a-şi încerca norocul, fie şi cu riscul de a păţi ceva.

Adolescenţii nu mai au control

Profesorul de psihologie Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, a explicat, într-o discuţie la Digi24, de ce sunt tentaţi adolescenţii să pună în practică astfel de idei care în mod vădit pot sfârşi rău.

„În cazul adolescenţilor, spre exemplu, sistemul neuropsihologic de recompense este deja format. Ce nu este bine format este sistemul neuropsihologic de autocontrol. Noi ştim din psihologie că oamenii au o trăsătură de personalitate care se numeşte sensations seeking, căutarea de senzaţii. Sigur, la unii această trăsătură este mai dezvoltată, la alţii mai puţin dezvoltată. A căuta senzaţii înseamnă a căuta de fapt evenimente, lucruri noi, variate, complexe şi intense. Care este mecanismul? Căutând astfel de senzaţii, stimulezi de fapt creierul să producă mai multă dopamină, care stimulează centrul plăcerii şi obţii efectiv o stare de plăcere. Pericolul la adolescenţi este că acest mecanism al plăcerii este dezvoltat, dar nu este dezvoltat mecanismul autocontrolului, pe care adulţii îl au, astfel încât ei pot să blocheze comportamente riscante, chiar dacă ele produc plăcere”, a explicat profesorul Daniel David.

În plus, faptul că apari pe reţele sociale, faptul că eşti văzut de mii, zeci de mii de oameni aduce o componentă psihologică suplimentară, adică recompensa, plăcerea, este şi mai intensă, ceea ce încurajează acest comportament. Dacă nu erau reţelele de socializare, probabil că acest mecanism sau acest joc se întâmpla oricum. Se întâmplau jocuri riscante şi înainte de reţelele de socializare, la generaţiile mai vechi, doar că nu erau cunoscute, spune profesorul David.