Facebook aduce în România programul de combatere a răspândirii informaţiilor false
0Facebook împreună cu AFP (Agence France Presse) lansează astăzi în România programul de verificare independentă a informaţiei, menit să combată răspândirea ştirilor şi informaţiilor false.
Ştirile false şi dezinformările şi-au găsit o adevărată „casă” pe Facebook în 2020. Conspiraţii cu privire la tehnologia 5G, răspândirea mesajelor antivaccin sau refuzul de a crede că ne aflăm într-o pandemie au fost probleme majore pe reţeaua de socializare în acest an.
Iată însă că Facebook începe să lupte împotriva acestor dezinformări, aducând şi în România un program care deja a fost implementat în alte ţări europene: cel de verificare independentă a informaţiei, sau, mai bine zis, de combatere a răspândirii dezinformării.
Informaţiile false, marcate
Reţeaua socială a anunţat că va face asta prin trei moduri diferite: eliminarea postărilor ce conţin dezinformări, reducerea vizibilităţii lor sau „etichetarea” lor.
De exemplu, postările legate de COVID-19 care pot contribui la vătămarea corporală iminentă a cuiva, vor fi şterse imediat - aici intră informaţii false cu privire la felul în care se transmite sau vindecă noul coronavirus, sau chiar şi postările care spun că nu există. Practic, postările conspiraţioniste din martie - aprilie, care legau cumva tehnologia 5G de apariţia COVID-19, intră în acelaşi tipar şi vor fi şterse imediat.
O altă măsură este reducerea vizibilităţii postărilor, care nu vor mai apărea în news feed-ul altor utilizatori. În fine, „etichetarea” unei postări, fie ea a unei persoane sau a unui site de ştiri, constă în acoperirea sa cu sintagma „false information”, după care este alegerea utilizatorului dacă vrea să vadă sau nu postarea şi motivul pentru care a fost acoperită. De asemenea, cei care vor să dea share unei postări care conţine informaţii false, vor fi notificaţi despre acest lucru.
În luna septembrie, Facebook a postat note informative pentru 4,4 milioane de postări din Uniunea Europeană, iar 100.000 de postări au fost eliminate, deoarece conţineau dezinformări cu privire la COVID-19.
Site-urile care răspândesc informaţii false nu vor mai fi monetizate
Pentru acest demers, Facebook apelează la parteneri de fact-checking, care sunt certificaţi de către Reţeaua Internaţională de Fact Checking (IFCN), şi trebuie să respecte câteva reguli clare, precum transparenţa cu privire la finanţare sau obiectivismul şi lipsa unor comunicaţii partizane. La momentul actual, Facebook are peste 80 de astfel de parteneri la nivel global, care verifică conţinutul în peste 60 de limbi.
Scopul principal al programului de fact-checking de la Facebook este de a identifica şi adresa dezinformările virale - cele care sunt preluate de mulţi oameni şi pot fi demonstrate ca fiind false cu uşurinţă.
Fact-checkerii pot alege să citească şi să verifice acurateţea unor informaţii pe cont propriu, sau pot aştepta ca Facebook să le ofere mai multe informaţii pentru review. Fact-checkerii nu pot şterge conţinut, ci pot pune doar o „etichetă” care să arate că materialul reprezintă dezinformare.
O notă interesantă a fost adăugată de reprezentanţii Facebook la sfârşitul conferinţei de presă virtuale ţinută astăzi: site-urile care postează în mod repetat informaţii false vor pierde accesul la monetizarea conţinutului, până când vor începe să „îşi schimbe comportamentul”.